Blog

Şi credeam că cerul meu seamănă
cu un cameleon care trece prin sită
ca făina strecurat de razele soarelui
pus la uscat pe aripile vântului
limpezit de rafalele de ploi
dar uitasem că feţele cerului sunt
identice cu ale tuturor celor care
au fost şi sunt pri

Liniștea ancestrală

sărută zâmbetul fulgilor de nea

și împreună

șterg lacrima gerului

de pe haina strâmtă a pământului.

Vântul își împachetează respirația în cutia neputinței.

Doar fumul

privește năucit ritualul alb, apoi se pierde

sub

emoția clipei zgribuli

Un înger
uns cu Lumină
cerne din cer
picături de speranţă
în drumurile
întortocheate,
de a apropia
sufletele rătăcite,
în sine regăsite.

*de Bobotează să ne iubim, să-i iubim pe toti oamenii, pentru că fiecare poate deveni un Eu. O zi binecuvântată! Să aveţi

 
 Las-o să curgă în palmele tale 
 atât căt poți s-o cuprinzi
 masează instanta-i mișcare
 fără să gândești că pretinzi.
 Las-o să șerpuiască tăcută 
 în lumea ta de poezie
 ca metaforă numită acută
 când tu vrei că să fie.
 
 Las-o să mișt

Visez, plutesc, sunt mică, poate mare…

Lupt pentru un ideal, îl simt, vine din zare.

Zbor… am aripi apărute din neant

Un ajutor ceresc cade ca un liant.

Nu sunt cu capu-n nori, fug înspre libertatea

Unui veac apus. Puternică-i amintirea…

Prezentul este di

Tuturor multă sănătate, fericire și noroc!

La mulți ani!

Era pe când nu mă născusem,

când încă se topeau zăpezi pe uliţi,

când încă nicodată nu văzusem

în faptul clar al dimineţii,

cum soarele cu calde suliţi,

măcina încet, încet nămeţii.

Tatăl meu cu boii înjugaţi la car,

ducea pe deal, în via strămoşească

gunoi

Eşti rară ca ploaia-n aridul deşert,

ori ca floarea de colţ de pe stâncă,

când te apropii gându-mi devine inert,

iar dragostea-mi este adâncă.

Eşti rară ca floarea de colţ de pe stei,

ca picătura de rouă -n oază-n pustiu,

când nu te-aud mă-ntreb, oare ce

În așteptarea unui fulg de nea, stând rezemat în coate pe geamul larg deschis, cu ochii curioși privesc prin întunericul gol... lipsit de orice urmă de sărbătoare...

La un moment dat se apropie cu fesul său caracteristic un tip ce căra o pungă de 1 le

 O ÎNTÂMPLARE ÎN VERSURI >>> PE CÂT DE 
 COMICĂ >>> PE ATÂT DE REALĂ >>> DIN TINEREȚEA MEA...
 ZÂMBIȚI VĂ ROG ! 


  

 era cam pe la șapte seara
 deci vă spun: 
 tânăr fiind, puțin „nebun”
 mă tot gândeam ce pot să fac
 de plictiseală ca să scap.

o șuviță de salivă mi se scurge necontrolat dintr-un colț al gurii

și-o revoltă mai mare împotriva-mi n-am mai simțit până acum

s-au adunat prea mulți țurțuri de gheață la streșina casei

chiar și așa încă mai mozolesc între gingii  halcă de viață din fr

Oglindește-ți sufletul în propria conștiință.

Ce vezi? E întuneric? Uită-te atent!

Deschide-te, privește cu întreaga ta ființă

Repetă mereu acest experiment.

Și dacă nepăsarea nu te-a încorsetat

Aleargă spre amintirile ce zac

În groapa trecutului. Te-ai d

De două zile ninge,
iar liniștea coboară-n jur
totul pare o albă lume
când iarna se așterne
pe pământ
sub zăpadă respiră colțul de grâu
și copaci poartă
podoabă de argint
pe gheața din râu voi sculpta
orașu-n zăpadă
fulgii plutesc la geam
și viscolul cade în ce

 Undeva,
prin mine,
filele trasează linii,
coperta inimii
îşi caută echilibrul,
de tine,
prin mine,
creând cuvinte,
de mult,
de toate,
spălate cu lacrimi
de dor
prin tine,
presimţite,
bărbat
de mintea mea creat,
niciodată
nu vei şti
că viaţa mi-ai sc

S-au dus norii cenușii
De când aștept, am vrut să știi,
Soarele are curcubeu de culori vii,
Ș-aș vrea zâmbind cu mine să fii.

Venind pe lumini fulgerate,
în seară toridă de vară,
nebuni ne iubeam pe furate,
când soarele sta să dispară.

Iubire pe-o umbră concavă,
trecând peste timp în delir,
în suflet primeam doar otravă,
prin sânge curgea elixir.

Şi vântul cânta pe afară
pe

Vibrație....

Mișcare telurică sau zbucium de bucium,

Peste munții prea puțin încărcați

Cu sufletele luminând a sărbătoare

De soare...

Simțire...

De fire dorind o nouă reunire

A spiritelor toate

Cu conștiința ce nu mai poate

Să găsească

Liniște...

Transcendere

                       (În amintirea mamei mele, Maria, lui Nicu, lui Dorin, cărora nu le voi mai putea spune vreodată La Mulți Ani)

Îți voi scrie în miez de noapte, în această noapte în care nu există anotimp, ci doat veșnicii amestecate, de bucurii

 mi-e dor de tine și de clipa apariției tale
 căci tu erai lumină, „mergând” pe al meu drum -
 mi-e dor de mersul tău și de picioare
 ce le păstrez în gândul meu și-acum...
 
 îmi amintesc de buzele-ți senzuale
 ce îmi „sugeau” saliva cu pasiun