Blog

E iarnă


E iarnă iar iubito și eu mă simt copac,
învăluit de nori când visul pleacă apă,
am fost cândva o toamnă, căci m-am născut opac,
învăluit în gânduri, iubirea să mă încăpă.

Vorbesc numai prin frunze, când dor mă ostenesc
și-n infinitul

 Var. populară, pentru solista Lucia Potra

vecina mea de la Bologa

Bade’ mneu, bădiță drag,

O crescut iarba pă prag

De când n-ai călcat p-aici,

Că țâ-s dragă să îm' zâci.

Refren:

Să fii, bade, sănătos,

Nu m-oi tăvăli pă jos,

Să mă satur de țucat         

AI RĂSĂRIT PE CERUL MEU IUBIRE VICLEANĂ

Într-o zi ai răsărit pe cerul meu
O cometă luminoasă-n mișcare,
O stea.Nu era nimic înainte,
Pe necuprinsa-mi zare
Orizontu-mi era încremenit
Se zăreau munții de stei,
Păduri tăcute în zare .
Nici izvorul nu-mi

Florile pe geamuri iarna le pictează
Fără milă gerul mușcă din pereți
Nemilosul crivăț ridicând nămeți
Peste gardul curții, case-ndepărtează.

La conacul mare iese fum pe coş
Geamuri luminate, muzică răsună,
Masa-i încărcată cu mâncare bună
L-aşteaptă cu toț

De-a dreptul banal

Fără de habar

E totul lapidar

Pe-alocuri carnal.

Culori imanente

Sclipesc autumnal

Pe-alocuri stridente

Pare a fi epocal.

Măi să mai fie

Surprize o mie

Chiar şi aşa se ştie

Paradoxal e porcărie...

Versuri ciudate

De oameni uitate

Pledoarie nătân

Ne vom trimite mesaje,
nici nu ştiu daca le vom citi,
prin ele curge memoria noastra pe şanţuri
spre gândul ascuns al pamântului
ca o zi de tortură abandonată pe eşafod.

Nu ne mai întelegem în nicio limbă,
moartea se prabuşeşte printre noi,
ninge cu s

Ce dor mi-e de tine,

ce dor mi-e de  noi

te-aştep  până-n zori

In suflet îmi eşti

etern Paradis,

izvor  de iubire

ocean de speranţe,

de vise îndrăzneţe

Crăiasa din gând,

te port  cu sfinţenie

în inimă ca pe-un

dar sfânt

Un vis de iubire

sub fulgii de nea

ce dor

Freamătă liniştea 
pe drumul depărtării
ascunde fluturi de gând
sub bulgări de lumină

aripile-s frânte
în parada nopţii 
chemarea prinde viaţă
vibrează
ca o frunză purtată de vânt
cerul rămâne cupola 
ce înghite târziul din noi
cu timpul care îşi muşcă 
din prop

Îndemn 

Întinde-mi o mână, cuvântul de seară, 
din grații ce zbori, rostindu-mi ecoul, 
sărutându-mi o clipă, ce începe să doară, 
când șoimul pe cer, îmi scrie zeroul.

Dacă aş fi... Eminescu!

Dacă aş fi Eminescu,...

n-aş mai căuta flori albastre,

pentru că ele ori nu mai sunt,

ori nu mai sunt ale noastre!...

Străinii, frumoşi, urâţi,

cei ce au bani de dat,

au cumpărat multe,...

şi muzele le-au cumpărat!...

Dacă aş fi Emi

Când noapte a mai obosit

Lăsând caducă grija-n zare

Au apărut plăpânzi, vioi

Doi bulgăraşi prea mici, sub soare.

El prea timid, dar doritor

Să poată a cuprinde

O lume-ntreagă subţiori

Şi-apoi a se destinde.

Ea chipeşă, dar neînfricat

Purta în gând reduta

De a-

Noapţile s-au trezit dimineaţa descompuse
soarele nu-şi aminteşte de ele
urcă pe bolta cerească,
zilele se împlinesc pe sine
şi nu întreabă pe nimeni,
iubesc lumina.

Tinereaţea mea cam şuie

Tinereaţea mea cam şuie

A plecat netam-nesam

Nicio vorbă să nu-mi spuie

Despre gândul ei infam.

S-a urcat în primul tren

Făr a-şi cumpăra bilet

Mi-a lăsat doar un catren

Cu o poză şi-un antet!

Eu am să-i plătesc amenda

De va fi să fi

Mătur clipa şi aspir gândurile ascunse sub preşul de vise.

Târăsc trupul în pat

să-i odihnesc încheieturile,

să-l las,

să nu-mi simtă durerea din timp.

Înlănţui Sufletul în dansul fulgilor de poveste.   

Aştept picurii din cer – botezul iubirii.     

0

Emin

Emin doarme peste timpuri

Lângă teiul lui cel sfânt,

Rege peste vaste –ntinderi,

Între cer și-între pământ.

Emin pe buză de lună,

Stă la margini de cuvânt,

Când încearcă să-l răpună

Numai spicele de vânt.

El putea să fie-o stea

Sau luceafăr din alt tim

La multi ani 2015! Un an cu multe realizări,sănătate şi multă inspiratie!

Să fie o apă limpede
din care să-mi astâmpăr setea,
să simt în genunchi puterea
care urcă muntele.

Pâna ce pădurile mă îmbie să trec
pentru că ne cunoaştem de copii,
potecile şerpuitoare
mă ocrotesc de şerpi
şi la venirea serii pe vai
stelele se plimb

Răsar cromatice nedei

Stropind văzduhul cu nesaţ

La colţul bont al conştiinţei

Firav, nemărginirea mă ia la braţ.

Sunt clipe de amăgitoare gânduri

Ea viaţa iute se desleagă

Privesc mirat, citind câteva rânduri

Pe care doar iubirea le mai leagă:

Iubiţi dar po