Blog

m-am acoperit cu o bucată de noapte
după ce am văzut ziua înjunghiată
drept în inimă
sângele ei murdărindu-mi fereastra
de la sufragerie
prin care îmbrățișez infinitul
ca pe-o femeie
cearșafurile albe
de la marginea patului
rămase după plecarea îmbufnată a

pentru noi cei mai tineri
cu aspirații la cer
ar fi nevoie de un milion de iedere
agățătoare
de-un milion de mâini
cățărătoare
poate și de o fărâmă de absolut
cât să ne acoperim sufletul
la început sfinții apostoli erau oameni
cățărați pe vrejuri
însemna m

Sunt dor, sunt bucurie și sunt vis.
Sunt lună, nor și soare-n cerul meu,
sunt ploaia care cade-n paradis
și umbră sunt aici, acum, mereu.
Sunt dor, sunt bucurie și trăiesc.
Lumină sunt în marea de mărgean.
Cu frunza stau în pom și mă-nverzesc.
În val

DESCÂNTECUL LUNII

O altă noapte se destramă prin zori,
iar Luna-și dezbracă mantia de raze,
lumina revarsă un spectru de culori,
peste geamul iernii-mpânzit de roze.

Iarna nu se lasă nicicum îmblânzită,
își cerne podoaba-n cetăți de argint,
Luna va

Au înflorit ghioceii

Și cade primăvara-n pomi
Despletită și caldă,
Învăluind straturi de flori
Ce stau din timp la sfadă.

Respiră sub ai greblei dinți
Lalele, zambile și crini;
Se-nalță pe lujeri pârâți
În necuprinsul de spini.

Florile – chip blând și-n

în lupta aceasta inegală cu timpul

voi fi sigur strivit ca o muscă

nu am decât o inimă

de pierdut

când vor călca peste mine

picioarele grele ale morții

îmi vor plesni oasele

urletul de dinainte se va înfige în nori

ca o suliță

se va împrăștia în ploaie

apoi se

Să zic ceva, ca să nu tac…

Cred că oricine se vrea a fi un Ion Creangă al vremurilor sale. Nu pentru a... epata, dar mereu m-am gandit sa las o … „dâră” pe hârtie în ceea ce privește propria-mi copilărie.
Mulțumesc Domnului pentru ceea ce sunt, pentru

iarna se zvârcolește-n convulsii

pe drumul de țară

zăpada pe dealuri se prelinge

pe lângă garduri

ca o femeie ușoară

vântul își schimbă cureaua de ghimpi

din biciu-i de gheață

cu una mai acătării

din frunze de orhidee

cusută cu ață

ai putea zice că a venit pri

De-aş putea să adun un pumn de nisip
din fiecare stea ce străluceşte
să le pun alături de pumnii strânşi
de-aci de pe Terra crezând că-mi
voi construi un castel cu toată iubirea
pe care-am crezut că mi-o împărtăşeşti
atunci aş mai avea speranţa
că po

insomnia topește amintirile
din creuzetul de
imagini dispuse să joace
în colaje realitatea
culorile se erijează
într-o imensă ipostază a erorilor
stând la rând să-ți prindă nervii
în bucla emoțiilor
sub mâna timpului
mintea înfierbântă creierul
ești o faclă
arz

e neplăcut să te trezeși într-o dimineață
ca aceasta
de sfârșit de Martie
în alt pat
lângă altă femeie
pe care n-o cunoști
să nu fii tu
dar ea să-ți zică pe numele mic
care nu-i al tău
și să te simți ca o reproducere proastă
un fals
așa cum ți se pare și b

Nu e clipa căderii pleoapelor peste aşteptări
nici a frunzelor peste inimi,
e o sănătate în carnea flămândă
nerv prins în sinapse,
tot mai căutată starea de împăcare
cu sângele pornit să înverzească.

Vrea mai repede trupul să-l răsfețe
sădindu-i în

Să bea vin lui mult îi place

Dacă e din soiuri bune,

Dar băut-a șnaps de prune

Și acum e beat și zace.

Se trezește și ne spune

Că beții el va mai face

Cu vin roșu că îi place

Dacă e din soiuri bune.

Cade-n transă și iar tace

C-a-nceput în cap să-i sune

Mint

pentru mine nu mai există demult
numărul natural unu
nici nu mi-am dat seama când am ajuns un zero virgulă cinci
întru-un șir descrescător al numerelor zecimale
matematic un om împărțit în două
face exact jumătate de om
la care se adaugă o virgulă
din pun

Amurgul îmi cerne-n suflet
umbrele apusului roșietic
scufundându-se-n ape
întunecimi și umbre-mi revarsă
îmi presară pe pleoape
sărutul hipnotic voluptuos al unui zeu
răsărit din adâncuri de ape-ale nopții
născut din apusul de soare
el mă isp

Ochii tăi

Pe mine însumi m-am pierdut
Negând această dependență,
De cerul (dulce penitență),
Din cupa ochilor băut.
Și beat de-atâta căutare
M-am regăsit într-un sărut,
Din briza genelor căzut,
Când ai trecut în carul mare.
Și m-am trezit că-s curcubeu
Când f

Se scaldă razele în largul zilei
le place să facă baie încontinuu
chiar şi când plouă ninge sau vântul
le goneşte de dragul capriciului său
de-a bate tot ce încape în zi şi ele
tot îşi mângâie vărfurile în lumina
mai difuză a vremii fiţoase.

Se scaldă şi-n

Pe mine mă doare iubirea
și gândul mă doare
și visul...
Ating cu o mână abisul,
cu alta înham nemurirea.
Pe mine mă doare iubirea.
Trecutul mi-a fost ca o școală,
prezentu-și îndreaptă privirea
spre inima rece și goală.
Pe mine mă doare iubirea,
tăcerea mă doa

Furtuna își țese o pânză de nori,
o pânză de frunze..
Petale de flori
și ramuri uscate ce cad pe drumeag
se-aștern peste gânduri
și pași de pribeag.
Furtuna își țese o pânză de ploi,
o pânză de vise.
Iar pomii cei goi
rămân peste vreme
tăcuți, triști și frânți