Cocoţat pe un deal, un vârf, un pisc de dor
nechemat,
(mă) vântură zarea, nu se strigă, se deschide un ochi de cer albastru şi unul de pământ roşu,
(mă) risipeşte vântul se adună pic cu pic, strop cu strop
aşteptarea fără de timp
(nu va avea timpul v
Pălește frunza din copaci,
Iar câte una s-a sfrijit
Și nu mai sunt holde cu maci
Pe șesu-ntins și însorit.
Gustar deodată s-a ivit,
Păstăi crapate pe araci,
Pălește frunza din copaci
Și câte una s-a sfrijit.
Eu, am un of nemărginit
Că nu avem ce pune-n sac
Era o după amiază ploioasă, de toamnă târzie, iar ei, în ”palatul” Albei ca zăpada stăteau la masa mare pregătiți să asculte și, mai ales, emoționați că trebuie să spună poveștile vieții lor. Le pica greu, că se cunoșteau de ani buni doar ca ce
Cîteodată mă așez dincoace de pleoape,
la adăpostul unei mari liniști
cu speranța că lucrurile se vor întoarce la mine
unul cîte unul, autentice și foarte personale,
în realitate, e doar o formă de cinism care-mi alunecă
printre degete, precum creionul pe
Voiam să (te) aud. Am nevoie de tine sau, poate,...
şi a început să plouă.
A plouat cât să (re)nască
viaţa,
speranţa,
iubirea.
Te-am auzit, tu m-ai auzit?
25.07.2017
Eu uşor gonflabil Bun ca şi sarea de pus
la rană Descheiat la cămaşa sufletului
până la buric Mai mult în pielea goală
şi cu mâinile până la coate-n buzunarele
nimicului Buric al pământului şi al vieţii
de la ţară Căsătorit şi mereu îndrăgostit
de eternul
Aripile timpului fâlfâie cu greutate în aer
fără să obosească vreodată
când îşi scutură penele prin sita vieţii
ce devin umbre a ceea ce evenimentele
zgomotoase sau liniştite
se perindă desculţe prin suflete şi trupuri
arănd cu brazde adânci pământul şi ce
18.01.2017 Pescara
Iarna și-a luat foarte în serios rolul, dar a cam încurcat lucrurile, sau poate ca are ordine precise, deși cam nefirești, din punctul meu de vedere. Își face veacul, mai mult pe la mare anul acesta, făcând ravagii, aici în Abru
VARA DIN CUPTOR
Demult, atârnă vara prin calendar,
dar zilele-s încă, lungi şi bronzate,
bolta înstelată un imens lampadar,
chiar de vara s-a deşirat jumătate.
Pe fruntea verii au înflorit riduri aurii,
se simt miresme de ogoare treierate,
plugurile pătrund
Un albatros se vede plutind în depărtare,
Cu greu își ia zborul, bătut de furtună,
Vântul nebun vrea să-l înece în mare,
Iar marea năprasnic pe el se răzbună...
Nu caută moartea, nu-i contra naturii,
El viața iubește și zborul cel lin,
Nu-i păsărea morții
(sonet)
Atinși de frici, mai scuturăm perdeaua
La geamul viu al iernilor din noi,
Înghesuiți în vechiul mușuroi,
Ce-și cară fericirea cu ocaua.
Prin visele-adunate în convoi,
Sulemenim ades cu bidineaua
(Strângându-ne la zâmbete cureaua)
Și soarele, pe chip
Poţi să schingiuieşti, să răstigneşti, să-l târăşti prin tot deşertul pământului, dar
să nu târăşti prin noroi sufletul unui om indiferent cât şi cum te iubeşte.
De iertat, te iartă încă dinainte de a greşi, pentru că te iubeşte. Iubirea încape
Marcu se urcă în trenul de navetişti, urmând ca la Mărăşeşti să-l prindă pe cel de la Bucureşti către nordul Moldovei.
Aglomeraţia din tren îl ţintuieşte până la Tecuci. De aici trebuie să fie atent unde coboară. I s-a întâmplat, mai demult, pe acela
Noi vina o-mpărțim cu Dumnezeu
Ion Vanghele
Întotdeauna pentru ce se-ntâmplă
Noi vina o-mpărțim cu Dumnezeu
Deşi cuvântu-i zămislit sub tâmplă
Şi în stihia vieţilor sunt eu.
Mă-ngrop în zile ca într-un banal
De vorbe şi de fapte fără noimă
Şi călăresc pe
Plecat să se-odihnească printre stele
( In memoriam ADRIAN PĂUNESCU )
Plecat să se-odihnească printre stele,
Bolnav de-o suferinţă cu poporul,
Mult şi-a dorit să nu-l îmbrace norul,
Când „ ţara-i bântuită de lichele.”
Rugâ
inima bate ca o curtezană dansând pe mese-ndoliate
la o fereastră iubita arde scrisorile nescrise ideile-nchinate
se îngână luna secerătoare cu promisiunea unei zile apte
cine mai știe cine mai crede cine mai așteaptă
păsările să se întoarcă din țările c
In memoriam, ALEX TATU,
Absolvent al Facultății de biologie
Plâng florile și gâzele pădurii
Și munți cu frunți înalte lăcrimează,
Când viața unui tânăr se retează
Strivindu-se-n capcanele naturii.
Albastrul cer, atunc
Academia de Studii Economice din București, abreviat A.S.E. București, este o instituție de învățământ superior de stat, fondată în anul 1913. Sediul A.S.E. se află în Palatul Academiei Comerciale, situat în Piaţa Romană. Academia de Studii…
Citeste mai mult…Cerul este senin dar este ger în curte, Ninge dar vântul începe ceva să caute,Flori de chiciură pe a copacilor ramuri,Dar și flori înghețate acum pe geamuri. De ieri multă zăpadă a început să cadă,Fulgi de zăpadă aleargă tare pe stradă,Văd iar…
Citeste mai mult…Astăzi am mers prin zăpadă fericită,Vântul printre ramuri răgușit iar caută,Orașul cu o maramă albă s-a îmbrăcat,Printre fulgii argintii mereui am umblat. Așa este Brăila când ninge foarte tare, Crengile în copacii goi triști trosnesc,Sunt copil…
Citeste mai mult…Iarna pe drum iar veselă bine petrece, Lângă foc este foarte bine și în odaie,Întunericul nopții este acum mai rece Vântul prin zăpadă mai supărat trece. Cade din calendar astăzi o altă foaie, Mai așez un pulover gros iar pe mine, Când focul arde…
Citeste mai mult…
-->
Comentarii
Oare am postat-o unde trebuie?
Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!
Vă mulțumesc.
Sănătate!