Blog

rugăciune

doamne, sunt la vârsta

 când mă întreb ca Hamlet,

a fi sau a nu fi,

aş vrea să plec din propriul destin

spre alte zări,

ca un cocor din capul unghiului,

rătăcind, rătăcind…

aş vrea să curg ca un râu

spre o Dunăre eternă,

să joc în dansul deşertăciun

Limba dragă românească
Vreau în pace s-o asacult
Şi renumele să-i crească,
Vorbită fie cât mai mult,

Ochi tulburători, de ce te îndoieşti de amorul meu?

Întreabă aerul şi vei afla marele adevăr.

Iubirea s-a ferecat în a sufletului cămară.

Cu siguranţă nu va zbura nicăieri, niciodată.

***

Soarele se scufundase în lacuri,

Cerul căpătase culoarea sângelui,

Pr

Oare unde să dea ușa aceasta?  De când nu a mai deschis-o cineva?  Incerc să intru, dar nu reușesc, nici cheia nu o găsesc. Mi s-a părut că aud zgomote înăuntru. Încep să îmi amintesc, un  miros de pâine caldă venea cândva de aici, îmi alinta simțuri

Un pas şi încă unul m-a adus pe tărâmul dintre cer şi pământ – marea-ntinsă a plăţii de păcate şi cumpărării de clipe, bucuria împăcării

cu mine

şi

curg izvoare mai limpezi,

                      mai tulburi din lacrimile obrajilor uscaţi de vreme.

voi nu aveţi vină (o hartă ekphrasis) 

uneori, bulversat de întâmplări, caut pe harta mea 
în ce parte să merg, ce să aleg.. 
cu ceasul în spate 
ticăind ultimii mei ani de viaţă 
cu zarul aruncat aleatoric 
aranjat ca să cadă cum vreau eu 
trişând pe la c

IZVORUL SUFLETULUI

Motto: Scrisul este cea mai înţeleaptă...nebunie!  - Maria-Ileana Tănase

Privesc de multe ori, în urmă, 
găsesc doar cuvinte pe drum,
iar poemele chiar, o confirmă
şi multe vise-s demult, scrum.

Dar uneori, timpul se răzbună
şi

Irinei, după 8 ani

Eu nu mai am chenar negru 
mi s-a terminat negrul din călimară 
din tubul stors pe masa mea de pictură 
uite fac un desen în cărbune 
eram la cimitir, între pomi şi plante hrănite de seva vieţii 
de amintirea morţilor 
se vorbea despre ea

Dintre multe gânduri ce umblă călătoare

prin conştiinţa mea veşnic nelămurită,

puse şi învârtite pe mosorul minţii mele

m-a invadat unul aparte,

sau mă rog, aşa cred eu că este,

gândul acesta nu-mi dă pace

,,ce este sufletul?''

Oricum, de-a lungul timpului,

Pădurea este inundată de strălucirea toamnei târzii,

Frunzele planează în aer leneşe, galben-arămii.

Un visător admira din pridvor peisajul colorat,

Ascultând nostalgic simfonia codrului minunat.

***

O ploaie măruntă şi rece de toamnă

Mă grăbea spre casă î

Pădurea este inundată de strălucirea toamnei târzii,

Frunzele planează în aer leneşe, galben-arămii.

Un visător admira din pridvor peisajul colorat,

Ascultând nostalgic simfonia codrului minunat.

***

O ploaie măruntă şi rece de toamnă

Mă grăbea spre casă î

Cuvintele nu sunt încrustări precum ale mării valuri

A căror penitenţă respiră durerea şi dârzenia din abisuri;

Nici simple sunete ce curg din suflet către maluri

Ascunzând tăcerea gândului şi neliniştea din visuri.

Mi-am propus să-mi construiesc un adă

Trecut-ai peste oceanul cel albastru
În pragul toamnei, ca o rândunică;
Din mine, rugi spre ceruri se ridică
C-am rămas cu sufletul sihastru.

              În vie
În vie toți ciorchinii pândind de sub butuci,
Păreau păcate negre, îmbietoare,dulci,
Iar tu, cu bluză albă ca aripa de înger
Erai ca printre nouri un licărit de fulger.

Vedeam frunzele viei ce- asemeni unor palme ,
Se apărau tăcute tre

                                                       LA  SCĂLDAT

Şi demult, demult, era la fel de cald. Vară nebună !Dimineaţa, cum răsărea , soarele,  se pregătea , să topească.. Multora le facea o