Blog

S-au dus zilele ca jarul, s-au chircit posomorâte.
Dealul, miriştea-i pustie, vântul muşcă din hârtoape,
Luând buruieni pe umeri şi le poartă peste ape,
Şi-mi sunt nopţile ca veacul, neguroase şi urâte.

Îţi voi iubi

Îţi voi iubi în taină revederea
şi slova ta, ce o rostesc întruna,
mantaua nopţii, visul mângâierea,
mă ocrotesc în vise, le simţi mâna ?

Ne vom iubi în depărtări, de sus,
pe înălţimi afunde, în aminte,
nu ştiu exact, iubito, ţi-am mai sp

De dincolo de timp, o mare de râu prins între cer

şi pământ, noapte, ca un tot şi ţărm avea uscatul

de ape şi eu stăteam întins pe o luntre fără luntraşi.

Ceva, cineva în zgomote, gălăgie de voci şi braţe, mă aruncă

în larg. Departe, printre pleoape că

Cu mare drag mi-amintesc
De plaiul sfânt părintesc,

Cu valea verde din sat

Unde-o junețe-am lăsat.

În Bologa sus pe deal –

 Un simbol pentru Ardeal,

E cetatea lui Mircea

Care mi-a umbrit fruntea.

Mulți dușmani necreștinați,

Ce-au dat iama în Carpați,

Aurul

Scrisoarea a XXXIX-a 
(GV)

Ştii, iubito, sunt oglinzi care mă ţin în taina din drumuri, ca tu, numai tu, să ai grijă de mine, de liniştea mea, de depărtările tale, de tăcerile mele, cât pot rămâne în frunze cant, răsfrânt peste anotimpuri. Mă bucur atâ

   trăiesc…

trăiesc

între o ştire şi alta

printre mese şi scaune

într-o pliantă

în care viaţa se desface

şi se strânge

pe o planetă în derivă…

trăiesc

printre generaţiile

care iau moartea

 cu iarbă bună

şi iarbă rea

trăiesc

într-un glob de sticlă

în care un ochi

În nisipuri de clepsidră

Curg oceanele de vieţi,

Numai timpul ca o hidră

Duce traiul prin scaieţi!

Trec  fantasme-n umbra nopţii

Şi tresar printre ciulini,

Plâng în raza dimineţii

Vise ce-au dormit prin spini.

În furtunile din ceruri

Stelele se nasc şi mor,

Te iubesc ca un frumos nebun

şi nu mă sfiesc nicicând s-o spun

eşti oaza mea de adevărată fericire

sufletul drag, fântâna plină de iubire

Te iubesc în fiecare vis fenomenal

când dorul mă duce până în astral

cerului mă rog  fierbinte-n fiecare seară

în viaţ

Nori adunaţi de pretutindeni

Acoperă nemărginirea

Chiar şi aleea vieţii mele

Pe care tot păşesc spre nemurirea

Acelor clipe ce scoboară

Din lumea nostră pământeană

Şi căutând parcă în doară

Să mai aline câte-o rană.

Stropii cei reci vin tot năvală

Chemând a t

Şi dacă-aş fi 
(GV)

Şi dacă-aş fi un dor legat, 
din dor, ţi-aş dărui, lumină, 
n-ar fi aici, n-ar fi plecat, 
aş fi curat, dar fără vină. 

Aş fi o sărbătoare-n flori, 
un gând, trăire, poate lacrimi, 
un suflet adunat comori, 
dezamăgiri, sau poate patimi. 

A

Se-ntind clipele în faţa mea ca pe o tablă de şah.

Păreau în criză de timp ieri când au sărit

ca un râu din maşina de spălat a trecutului.

Curgeau, îmi umpleau timpul.

Am oprit curentul, le-am pus furtun de evacuare

pe un canal cu amintiri murdare, să

Scrisoarea a-XIX-a 

Aş fi vrut să fiu acolo, în liniştea din ochii tăi şi în rostirea cuvintelor curate, în cerul amplu, de soare în văpăi, în dorinţa veşnică de a nu gusta absenţa ta, care îmi sfarmă între dinţi fiecare secundă. Aş fi vrut să îţi fiu

Moţăind pe-o buturugă,

     Har de poezie
 
 Tu-cel vechi,și cel de-odinioară
 Proaspăt de fiecare data;
 Reazem de clipă amară
 Nu preced să mă reculeg la sânul tău Deodat.
 
 Sânul tău de poezie
 Genuin de frumuseți
 Cu pieptul plin de pietre rare,
 Geniu prin

Copacii goi ... 
(GV)

Copacii goi, au sufletul de apă, 
sub neaua tatuată-n alb 
poeme, 
în când ploaia cea de azi 
îngândurată, 
este neplânsuri, 
strânse în troiene.

Era perioada vacanței estive. Desire terminase universitatea și obținuse diploma de medic veterinar. A organizat o petrecere la unul din Localurile de-a lungul mării, pentru a sărbători evenimentul cu prietenii, după petrecerea care cu o săptămână în

câteodată

Câteodată mă-nvelesc

cu speranța

de frigul din mine,

numai tu îmi poți da căldura

pe care n-o am,

fă-mi lacrima apă curată,

să fiu dezbătat de dorul de tine.

În lipsa ta se face-ntuneric,

și umbra e grea,

dorul începe să cânte

atingând brațele reci,

b

Se zbate perdeaua-n fereastră

Și vântul șuieră-afară.

E noapte adîncă, albastră,

Parfum de toamnă coboară.

Se-aude de sus peste mare

Strigătul de rămas bun,

Pleacă cocorii spre zare,

Amintiri de vară rămân.

Se-aude-un câine departe,

Greierii cântă-n surdină,

M

Ţi-aş fi oferit...
(GV)

Ţi-aş fi oferit iubirea mea, pe faţa nevăzută
a Pământului, cu zâmbetul buzelor, sărutate,
până la rană, ca să pot să îţi închin
eterul pe care îngeri, îl au ...în pocale.

Ţi-aş fi oferit, iubirea mea, ca pe nişte mere roşii,
în