Blog

O poveste de viață dramatică, atingând adesea culmile tragicului, o percepție intensă a durerii, frustrării și neputinței absolute, trăită într-o tăcere grea, impusă de consecințele devastatoare ale unei boli incurabile, care a anihilat, una câte una

Și uite, așa trecură doi ani, timp în care Diana își abandonă mama în lumea viciată pe care bătrâna și-o construise; doi ani de sumbre reflexii asupra duplicității cu care Leanța se făcea un pericol tot mai mare pentru sine. Doi ani în care Leanța nu

 Ești „unică” în zborul tău „albastru”
 Aripi de aer te cuprind -
 Ce vise nesfârșite azi întind
 În sufletu-mi mereu sihastru.
 
 Ești „Pasărea” pe care o pretind
 Sau chiar „Metaforă” de unic Astru,
 Într-un Sonet ce nu-i „dezas

lângă o ramură cu frunze înroșite,

clipele plecate se scutură pe drum,

printre brazi verzi ploaia suspină,

curg în pădure picături foșnitoare,

plâng multe zile ramurile desfrunzite,

în bolta cerului tristă, tremurătoare,

un murmur, un bucium strigă tare.

am

Dragă Kitty religia salvează lumea

Atât Punct Sau două puncte fieca

re cu lumea sa Aici este problema

esențială Lumea mea Lumea ta Lu

mea lui Simțul de proprietate distru

ge vieți Însă nu poți pune totul la co

mun de pildă sufletul copilăria dure

rea Da oam

Ieri, în mai multe articole, vizitatorul a fost diferit descris ca având șase picioare, opt picioare sau „o aglomerare nechibzuită de apendice zvârcolitoare, zdrobitoare, incapabil de a fi numărate”. Numărul corect de picioare este de opt.

În titlul d

De domiciliul meu m-am plictisit

Și caut o agenție imobiliară

Spre a-mi oferi un loc mai dichisit

Și cu piscină, și cu scară interioară.

Timpul fuge și sunt nerăbdătoare

Să-mi schimb actualul habitat

Merg și la alte agenții imobiliare,

Dar visu-mi ori e sc

prin tihna salcâmilor înlăcrimați,

în zori lumina se revarsă,

frunze gonite de vântul pribeag,

boarea foșnește într-o dimineață,

tăcută și tristă este a noastră bancă.

salcâmii de frunze s-au scuturat,

în liniștea unei zile mai senine,

se leagănă o frunză

Chiar dacă

Ramul plânge după soare,

Chiar dacă

Valul sărută țărmul până-l doare,

Chiar dacă

Stânca tremură după verdeață,

Chiar dacă

Pământul se trezește-n dimineață,

Eu te aștept

Pentru a-ți spune clar:

Nu-i înțelept

De noi să fugi hoinar...

Chiar dacă

Sufletul

Mi-e sufletul rob în căuș de magnolii,

Iar inima zace în grota-ispită –

Iubirea-fecioară cu chip de-Afrodită;

Se stinge Infernul subit, din orgolii.

În tigva tristeții secat-a-nnoptarea,

Își plimbă lumina privirea-i placidă,

Crestează bujori pe simțirea-m

În fiecare clipă ard pe-un rug
și nu mă mistui.
Vântul îi poartă flacăra
când spre pisc, când spre mare.
Trăirea îmi fierbe și gândul îmi urlă.
În acele momente mă aseamăn cu lupul
de la care am învățat
că urlatul la lună aduce a taină.
Noaptea se fu

Începutul cercului

Toamna,

început şi sfârşit!...

Dacă,

iarna,

de îngheţ te-ai ferit,

primăvara,

ai înflorit,

vara,

te-ai copt,

dar nu te-ai topit,

toamna,

poţi culege tot

ce ai crescut,

să ai energie

pentru alt început.

Poezia dă titlul volumului recent apărut, an

  METAMORFOZA

   Mi-a tremurat o frunză!

   Am încălzit-o cu inima.

    Apoi alta și alta…

   Mi-a desfrunzit un copac!

   Cu ochii, l-am înverzit!

   Apoi, încă unul și încă unul…

   Mi-a apărut un cearcăn vinețiu de cocori

   L-am netezit cu albastru paste

  
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 Sărutul tău, pe-un val de mare
 E-o barcă a iubirii luminată,
 De o lumină pură și-adecvată
 Ce-i mangâiere de la Soare.
 
 Sărutul tău-i clipire neîntinată
 Un vis curgănd din larga zare,
 Spre lumea mea în aștep

Pașii mei se amestecă cu aburii înserării numărând frunzele uscate de pe alee, în timp ce chipul meu afișează o grimasă legată de o interjecție dureroasă. O pietricică obraznică, nu știu cum, a pătruns în pantoful meu stâng. O alung fără prea mult ef

               Poezia ekphrasis (descrierea poetică a unei opere de artă )  

                               Adrian Grauenfels - Text și traduceri

Ekphrasis 1

Expresionismul îmi place de mor
e firea mea explozivă și nerăbdătoare
să termin un lucru înainte

Dragă Kitty

azi-noapte

L-am visat

pe

Dumnezeu

Și restu-i

pur și simplu

întuneric-bocnă

Costel Zăgan, CONTRAJURNALUL ANNEI FRANK

Viața mea a fost întotdeauna copleșită de tot felul de constrângeri morale
la început nimeni nu m-a întrebat dacă o vreau
mi-au îndesat viața pe gât ca un dop în gura unei sticle de șampanie
eu, nefiind în această ecuație, de voie

și nimeni nu m-a înt