Blog

De un timp desenez sacrificii,
Adieri de vânt
Care se strecoară prin rănile spațiului
Și seacă sufletul pământului.

Desenez o mână de femeie
Care atârnă palidă și fără vlagă
Peste rama unui tablou închipuit.
Desenez Cleopatre, Madone,
Borgii, Semira

Cap.20

.

Rezumat cap.19

George Apostol se apucă de amenajarea interiorului noii construcții, începând cu prelucrarea lemnului. Gândise placarea pereților cu profile din lemn, îmbinate nut și feder, lucru anevoios de realizat cu dotarea precară pe care o

Eu n-aveam curaj să-ți spun dar sufletul
meu îi șoptea timid la ureche sufletului
tău despre povestea nopților cu cerul
înstelat și din mijlocul lor regina
Lună plină privea îngăduitor mirându-se
de ce le țin de urât în loc să dorm și să
visez cu ochii

Pădure, draga mea pădure, mi-ai îndulcit copilăria

Cu fragi, afine și cu mure, care îmi umpleau pălăria,

Cu ciripit de păsărele, în ramul verde și umbros

Și veverițele rebele, umblând în sus, apoi în jos

În căutarea de alune și ghindă rumenă gustoasă,

El

Am deschis ochii trupului
când razele dimineții mi-au luminat fereastra,
dar ochii sufletului nu i-am închis nicicând.
Am deschis ochii trupului
și mi-am frecat pleoapele cu palma
ca să-mi dau seama că ziua nu e doar un vis
din care nu mai ies.
Lumina m-a c

− Tovarășa profesoară, ce este... gravitația?

− Gravitația, Vasilică, este atracția reciprocă a două corpuri.

− Ne cunoaștem din vedere, câte clipe efemere...

− Ce bâigui tu, acolo, Vasilică?

− Aaa, nimic tovarășa profesoară, da’ n-ați ascultat melodia l

de obicei, trăiesc fără ochii pe ceas

mă mulțumesc să privesc din când în când Soarele

am împărțit cerul în două

încercând să despart diminețile de amezi și de nopți

de constelații

să-mi fac o idee despre timp

în rest n-am nicio legătură cu acesta

el își v

Fără bani, n-ai… fani

Marea este liniștită,

Doar Costel e agitat

Și nisipu-i ca o plită…

– Of, cardul iar mi-a expirat!

Șerpoaice… expirate

Umbra s-a-ntețit cu blonde,

Doar mămăițele-s la soare

Și zâmbesc ca anaconde

Când se-aruncă goale-n mare.

Cuceriri n

Țară mândră, plai de dor, ești pe mâna hoților –

Ți-au răpit și viitor și pământul din ogor,

Fabrici mândre, combinate, azi sunt toate demolate,

Iar pădurile sunt toate, retezate, exportate.

Țară mândră, plai de dor, nu mai ai nici ajutor,

Românașii stau

Din țărm în țărm,
Intenții meschine;
Trenul demult a plecat-
Prin câte-o fereastră,
Mai poți vedea orizontul.

Blazoane pierdute-n
Vinul de cucută-
Pe ale mării piedestale,
Bufnița albă
Țipă.

Vis de triton,
Sub pleoape ard mocnit
Jelaniile-
În urma, 
F

Primește-mă în dar

Sofia Doina Gavrilă

Edelweiss

De m-aș întoarce-n timp, aș cumpăra iluzii
Le-aș vinde pe magica clipă trăită-n doi,
Iar cerului i-aș porunci să nu nască confuzii
Și te-aș iubi, da aș iubi, până în ziua de apoi.

Eu voi picta lumina cu v

Maria

Sofia DoinaGavrilă

Numele tău îl murmură marinari
când încercaţi pe mare se avântă,
mamele îl pun seara în rugăciuni,
copiii de boală prin rugă-i descântă.

Când sufletul femeii în dezamăgire
caută sprijin în cer, genunchi-i pleacă,
tu prin bunăta

Nu rupeți ”Floarea de colț”
(Do not touch ”Edelweiss”)

Edelweiss(pseudonim literar)

E atât de fragilă încât să o atingi
Cu păcatul iubirii, tulpina i-o frângi,
E micuță, ascunsă și neînsemnată
Doar stânca aridă este lumea ei toată.

Aproape de soare, înc

M-am pricopsit cu mine-n suflet
când stelele și-au spus povestea...
Știu doar că ultimul răsuflet
spre cer de-azur mi-a duce vestea.
M-am pricopsit cu mine-n minte.
Îmi sunt și ajutor și pază!
Doar de la Domnul am cuvinte
ce mă conduc, ce mă țin trează.
M-am

Nici nu ştii cât dor

cuvintele tale

din prea puţinul

pe care-l avem

în lumea cu drumuri

deschise

spre zborul pescăruşilor

primăvara este acolo...

printre fulgii ce cad

în albul zilei

mergem pe valul vieţii

unde furtunile dispar

bucuriile ne învelesc

în file de p

- Ce ştii tu despre cele şapte chakre? Când te-am întâlnit în drum spre o mănăstire pledai în dragoste la prima vedere, ca apoi să-mi spui că numai unul Samuel al nu ştiu cui, are cunoştinţe despre gnosticism şi te uitai la mine ca la caravana cu pi

oare să-ți spun și azi că ești viciul meu

și insistentul nopților de umblat

pe după lună

nu-mi pot scutura pleoapele de nesomn

nu mai pot arunca cu mii de ocări

în bufnița fantezistă

plină ochi de previziuni sumbre

ce-as mai vrea-o sinucisă

cu belladona înt

nu mi-am pregătit nici glasul

nici vorbele

și nici oftatul

dar toate-mi vin deodată

ca stoluri de gânduri și idei

să-mi sape harnice

pe-ndoitele  perne

fântâni de remușcări

complice la sinucideri

cu atâtea fețe schimonosite

în strigătul nebun al nopții

tot aţip