Blog

Florii cu soare, în izolare

Florii cu soare și lumină
Zâmbesc florile-n grădină
Dar totuși astăzi mă doare
Rana din suflet, rană de floare!

Tristă sărbătoare în izolare
Hristos înviat prin înălțare,
Mi-e dor de piscuri luminate
De poieni cu narcise par

Liliac din zi de mai

Edelweiss

Ai strâns în petale atâta culoare
Tot violetul din apusuri de soare
Și parfum delicat, dulce amețitor,
Purtând în el magia nopților de dor.

Catifelate flori cu aromă divină
Farmecul lor îmi face ziua senină.
Îmi pare că su

Lumini târzii alunecă în vise,

numai de iubirea noastră aprinse.

Întinde larg aripile altă noapte,

se odihnește pe masă o carte.

Prin fereastră luminează Luna,

noaptea ne acoperă cu haina.

Adesea melancolia mă cuprinde,

pe  cer Luceafărul se aprinde.

În vise

       Jocuri de cuvinte - țăran

       Geografie lingvistică

       (postarea precedentă)

       Țăran

  Moto: „Cu Iosif pe coclauri - Țăranul AUTENTIC - sat PĂDURENI” (https://www.facebook.com/watch/?v=503468556902660)

       Am scris succesiv de ț

Paul Celan - 50 de ani mai târziu

http://www.lulu.com/shop/adrian-grauenfels/paul-celan-50-de-ani-mai-t%C3%A2rziu/paperback/product-24517771.html

Se împlinesc luna aceasta 50 de ani de la dispariția marelui poet Paul Celan. Prilej pentru o culegere de

M-a dus mama joi la pochi
Să mă scape de deochi.
-Și la babe am fost cu e,
Că deochiu-i boală gre,
Prinde mama răbde-a spune,
Fă, părinte, o minune!

De picioare, mațe, oase,
Începură a mă descoase.
Despre față, corp sau mână
Toți aveau ceva să spună.
Cum nici

Ce demon este lumea! Ce flămând!

Nici viața care curge fremătând

Nu-i stinge setea oarbă de sfârșit,
Mirarea că în ea ne-am întâlnit
Și-am ridicat din somnul longeviv
Poem rostit pe-un adevăr fictiv!
Ce univers de lupi la adăpost
În taina noastră și-a

Corabia vieții noastre
Lâncezește azi
în derivă,
prizonieră a disperării,
pescăruș cu aripile frânte
pe marea Sargaselor!
Noi iubite, laoală cu marinarii
agonizăm febrili, istoviți
pradă hazardului.
Suntem prizonieri pe aceeași barcă
și totuși...

Vântul adună multe miresme,

a înflorit  pe stradă liliacul.

Cereasca boltă adună stele,

pe care tu o să le culegi.

În dorurile amintirilor plecate,

doi ochi înlăcrimați privesc.

E altă lume acolo printre stele,

în inimă doar una a rămas.

Simt cum freamătă în

Când ochii își deschide Dumnezeu
E zvon de primăvară la noi în sat, mereu
Vin mierle gulerate din flaute să cânte,
Vin sfinți din moțul nucilor să se înfrupte.

E cerul parcă mai albastru, mai curat,
Când râde Dumnezeu blajin la noi în sat.
Stau fulger

Din Internet