Blog

1. Amintiri... la gura sobei

Ieri, aveam salar, nenică,

Și-mi cumpăram vrute-nevrute.

Azi din pensia mea mică

Cumpăr... obiecte pierdute.

2. La matrimoniale on line

Pe facebook sunt, apăs pe-o tastă,

Rupt de realitate (în exod)

Căci m-am decis să-mi iau nevast

Aerul pe burtă-l spală,
Vântu-l prinde în rafală,
Iarnă, vară, el tot zboară,
Oameni ține subsuoră,
Nu-i aruncă jos să moară,
Url-acasă când coboară,
Las' urechea să îi doară.

 îmbătrânim încet-încet

 dar sigur

simțim  pământul cum se insinuează în oase

în măduvă

cu fiecare pas înspre grădinile suspendate

ale cerului

mai adăgăm câte un pumn de țărână

la temelia năruită a speranței

lăsăm umbrele

aceste creaturi jalnice

tot mai mici

î

Sub semnul tău

Fantomatic trece umbra ta prin lume
Adunând în urma-i visurile toate,
N-a bătut în poartă, simplu, cum se bate...
S-a-nsemnat pe suflet cu tăcutu-i nume!
Orologiu țipă cerându-şi tainul,
Miezul nopții iaca crapă pe jumate;
Viața desplet

te văd zâmbind,

ochii umezi printre lacrimi,

pe geam pătrunde raza unei stele,

coboară umbre pe drumul serii,

neliniști îmi inundă sufletul ,

candela luminează ruga mea de seară

te văd zâmbind,

picură stele printre lacrimi,

cerul licărește în alaiuri de scâ

un parc, o bancă, pe cer stele
eu...o ștrengăriță, tu...un ștrengar,

printre florile de tei mă alinți

din roua dimineții bem amândoi,

balsam pentru suflet, mângâiere,

un sărut ştrengar sub clar de Lună,

înlănțuiți, mi-e aşa de dor de noi.

un cântec în sur

Ca torentul trece vremea
Smulgând clipei zgomot, vuiet
Te-a uitat, bădiță, lumea;
Slova-ți pre puțini o au în suflet.

.. Și de când te-ai dus, bădiță,
Tot o jale-i peste noi;
Mor și plopii ce odată
Îți umbreau dorul de doi.

Au rămas câțiva la număr,

e noapte, pâlpâiri de lumânare
topire liniștită în tăcere -
înconjurată de-a rațiunii stare
ce-i doritoare de plăcere...

metafore dansează neoprite
un vals sublim... Dumnezeiesc -
pe o arenă de idei sortite
unui poem, ce-l încropesc...

sunt

Izvorul

• Bună dimineața, bunicule!
• Bună dimineața, nepoate! Da, ce te-ai sculat așa de dimineață?, mi-a spus cu un glas de mustrare-aprobare.
• Păi, mi-ai spus că azi mergem pe deal, la coasă și m-a sculat nerăbdarea.

 Am luat trăistuța frumos colorată, di

Nu-mi mai lăsa eșarfe

 la plecare.

Te-am așteptat la fiecare tren,

și nu-mi păsa

de e noroi sau ploaie.

Eram acolo, cu dor etern

și lacrima tot mare...

te-am  așteptat, de ani și ani,

sperând, că într-o zi,

ai să-mi aduci o bucurie

cât un soare.

Nu-mi mai lăs

Nostalgiile cuvintelor (2)
de Gabriela Mimi Boroianu
10.03.2017

Aș vrea să uit cine sunt
să uit că doare
acea parte din mine
ce se încălzea
sub umbra degetelor tale
și mă ascund în cărți
și rătăcesc printre rânduri
furând identitatea personajelo

dimineața asta e ca o lacrimă pe obrazul zilei

aproape că-mi dau și mie lacrimile

lumina ei mi se furișează în suflet

ca o femeie sfioasă

care dă cearșaful deoparte

și-mi pune capul pe inimă

în timp ce eu privesc uluit pe fereastră

cum apar

încet-încet din n

Gura-i arsă, febra-i mare,
Respirația te doare,
Insomnie noaptea-ntreagă,
Poți să crezi că nu-i de șagă!
Azi și mintea ți-e mai bleagă...

De a gerului fior

Norii greu scutură plete,
Peste vălul pur, întins,
Fluturi albi roiesc în cete,
În cuprinsul necuprins.

Cloșca

  După ce am aflat secretul cânepii, am lăsat-o pe mama în pace, să melițe și restul cânepii și am pornit într-o nouă aventură, să descopăr ce minuni mai ascunde curtea noastră. Am intrat în poiată (grajd) și   l-am mângâiat pe cap, apoi i-am

Cad din cer perdele de zăpadă,

alunecă iarna peste gânduri.

Toată suflarea pare înghețată,

sub atingerea iernii atât de albă.

Când a început să ningă,

m-am ascuns în brațele tale,

și-am topit zăpada cu a iubirii căldură.

Pe frunte cad zăpezile iernii,

mai al

Te admir pe-ascuns
Din umbră
Dar te prefaci 
Că  nu mă  vezi
Ochii pe-al tău trup
Îmi umblă.
Mă crezi
Sau nu mă crezi ?

Nu te cunosc
Dar eu te vreau
Când tu
Neîncetat valsezi
Mișcându-ți șoldurile 
Wow !
Mă crezi
Sau nu mă crezi ?

Iubirea mea
Nu-i î

        1.Rugăciunea parvenitului

Fă-mă, Doamne, P.S.D.-ist

Să ajung în parlament!

Tu nu vezi cât sunt de trist?

Și-s falit, n-am nici un cent.

2. La hanul cu… sâni dezgoliți

Crâșmărița asta-i „bună”.

Vinul? Aș, curge-n pahar.

Nu gândesc ca un tălhar:

Toți m

Melița

  Astă iarnă, stăteam pe lângă mama și-i admiram priceperea la torsul fuiorului. Cu sfoara, de la capătul furcii de tors, înfășura caierul în spirală, la fel ca pe copii mici. Cu trei degete de la mâna stângă învârtea fusul, pentru a se răsuc

      (postarea precedentă)

      Nicio masă fără pește

      Moto: „Diviziunea muncii:

Aşa se potriveşte,/ De vrei sau de nu vrei,/ Pescarul vinde peşte/ Şi... peştele... femei!” (Ioan Marinescu-Puiu. din Cuget, deci exist, dar nu mai rezist, 2005)