Blog

Se naște iarăși Domnul,venind la fiecare, 

 Dar blînda sa privire  ascunde -o întrebare, 

 Din casa-ți luminoasă,eu unde mă voi duce ?

 Mă vei păstra în suflet ,sau mă trimitic pe cruce? 

 Dacă găsim răspunsul, atît este deajuns, 

 Ca sensul vieții n

                  OO - obiecte obiective - poem pentru Gherasim Luca 

ahh obiectele 
găsite, mângâiate.. apoi îmbinat-mirosite 
într-un curcubeu şi o diademă de faţete 
ale percepţiei vagi, pripite 
care întreabă: aici e realitate sau o măsluire, 
un

fiţi atenţi 

sunt oameni care vă privesc ! 

anumite ocheade vin de sus 
ca nişte meteori cu miros de muc de ţigară 
alţii, lateral, prin false lunete 
cu ochelari demodaţi, prin clarul de lună, 
sau gaura unei chei făcută-n ziduri
înalte  

la garderoba unui

Taina vieţii nu se schimbă,
La prefaceri dese-n lume,
Tu înţelege-o-n orice limbă
Fă-ţi prin muncă un renume,
Idei mari se nasc în minte
Noi credinţe prind o formă,
Prin fixarea altor ţinte
Azi gândirea ţi-o transformă.

Pusă-n faţă ca statuia
Legea să

Maria, Sfântă Născătoare de Dumnezeu, de-aș putea schimba

Nisipul mării în cuvinte înaripate, eu tot nu aș putea

Slăvi mărirea Ta. În furtuna suferințelor, la grea încercare,

Sfânta Fecioară nu ne lasă să cădem în abis de disperare.

Chiar dacă ferestrele nu mai înrămează ninsori,

Prietene drag, cu gândul meu dalb, te cuprind,

Mă alătur luminoaselor grupuri de colindători

Şi-ţi dăruiesc din nufărul iubirii mele un colind.

În sinea-mi, mă întreb mereu ce-am fi fost

Dacă nu s-ar fi năs

- din Tradiţia Bisericii Creştine -

Se spune că atunci când magii au pornit la drum, călăuziţi de Steaua de la Răsărit, nu erau trei, ci patru: Gaspar, Melchior şi Baltazar. Celui de-al patrulea i s-a pierdut numele în negura vremurilor…

Toţi patru

Decembrie

7 zile mai are anul 
toţi se reped la flori, la pomi 
solduri, conserve 
beteală de pus pe suflet

seara unii se sinucid 
sorbind lumina din lumânări 
cu rugăciuni improvizate 
apoi zac beţi pe covor

seara eu citesc 
cărţi groase 
reviste imp

DE CRĂCIUN

Zilele s-au primenit pentru sărbătoare,
iar Magii rostesc ,, Steaua sus răsare'',
vestea minunată-nconjoară Pământul,
ca omenirea să-l ştie pe Isus, pruncul.

Ziua când preacurata, Fecioara Maria,
a născut într-o iesle lângă oi, pe Mesia,
îngerii

Mulţi pun cătuşe adevărurilor înalte,
demnitatea-i roasă de corupţia-vierme,
privim printre zăbrele spre dreptate,
ochiul divin niciodată nu doarme.

Dacă ţi-aş spune tot adevărul
nu ai crede nimic
şi cerul se va rostogoli în gol
cu păsări mute.

În cuvinte am sunete nu vorbe,
alte înţelesuri se ţes pe pânze de gând
şi ele flutură pe zidurile cetăţii.

Eu nu mă tem de furtună şi o aştept,
citesc

S-a uzat materialul normalităţii,

compoziţia ei a fost folosită din abundenţă

până a ajuns să semene c-o pânză de păianjen

care-şi lungeşte franjurile dezordonate,

pentru a acapara

tot ce-ntâlneşte în preajma ei,

inclusiv, oamenii.

Veselia şi bunătatea

sunt

Jocul Tarot al suprarealiştilor din Marsilia

  
Într-un Ianuarie 1941 o duzină de "indezirabili", adică evrei, antifascişti şi apatrizi simţind apropierea nazismului se strâng la Marsilia unde se mutaseră şi consulatele câtorva ţări neutre din Europa

Iarna asta mai rău parcă  s-a înviforat,

Vântul îngheţat pe geamuri s-a uitat.

Chiar dacă porţile sunt bine închise,

După obloane bucuriile sunt ascunse.

Soba încălzită mai tare aruncă scântei,

Pregătesc un dar şi pentru tine…vrei?

Gălăgiosul vânt bate la

Soarele e veșnic zâmbitor

Dacă totuşi gri e viaţa noastră,

Pe întinderea de cer albastră

E stăpân, de viață dătător.

E pictat văzduhul cu un nor,

Cu a vântului mână măiastră;

Soarele e veșnic zâmbitor

Dacă totuşi gri e viața noastră.

Cerul îl străbate înt

- Trebuie să aflu ce se întâmplă, hotărăşte el. Ar fi bun un detectiv, dar m-aş face de rahat, ar râde de mine şi m-ar trimite la psiholog, ceea ce n-ar fi chiar aşa de rău. Dar, mai bine nu.

Se îmbracă lejer şi iese pe aleile dintre blocuri. După vre

Noaptea asta nu trebuie să dormim, că altfel întunericul înghite lumea. Soarele nostru a murit, de aceea trebuie să stăm inimă lângă inimă toți copiii, să furăm scânteia,  să o ținem  în palmele noastre pline de viață  - nu, nu vă temeți, nu  vă veți