Blog

Te întrebi ce fac?

Stau în planul sferic

al unui gând

cu faţa întoarsă spre apus

citesc, iubesc sau tac,

despic amurguri

cu umbre  de la răsărit;

din ziduri curg păpuşi de ceară

 şi dintr-un capăt până-n altul,

un pianist nebun repeată

acelaşi monoton motiv,

s

Frumoase roșii mușcate

Râd la ferestrele tale,

Suav clipesc din petale,

În fire seva se zbate.

La geamuri stau înșirate,

Să-ţi iasă ţie în cale.

Frumoase roșii mușcate,

Râd la ferestrele tale.

Când toamna vine agale,

Muşcatele stau supărate,

Atât de frumos c

Lovește valul și se sparge

În promontoriul cenușiu,

Din vârfurile de catarge

Se vede-n jur numai pustiu...

S-ascunde soare sângeriu

În apa mării printre alge...

Lovește valul și se sparge

În promontoriul cenușiu.

Noian de rele vor

Lumina se strecoară de departe
Înfrunzind gândului vieţii festinul;
Tuturor, umbre cuvenite împarte,
Clipa jonglează precar cu destinul.

Am lăsat umbra în tindă
și-n fereastră o colindă
lerui-ler cu flori de vânt
sfântă noapte pe pământ

Lerui-ler scântei de stea
așa-i Doamne dragostea
un copil vai și-o copilă
raiului îi plâng de milă

Inima lor dă lumină
adevărul sfântă vină
de la el înc

E decembrie.

În văzduh pluteşte,

pe aripi de vânt rece, dragostea.

Ninge iar peste ţara mea.

Undeva, departe,

la poalele unui munte

cu creste cărunte

se odihneşte un sat

de vreme şi de lume uitat.

Satul trimite spre norii târzii

rotocoale de fum cenuşii...

E n

LUNA AFRODITĂ

Vântul se-nfăşoară pe un vârf de ram,
iar din fuior îşi toarce firul cu frenezie,
Luna-şi destramă razele peste geam,
luminându-mi odaia în noaptea târzie.

Am ştiut că va sosi graţioasa-Afrodită,
înfăşurată-ntr-o mătasă-voal străvezie,
un astr

Sprijinit pe cumpăna colinelor domoale, cerul are culoarea tăcerii de sus.

Plouă cu lacrimi criogenate din ochii blânzi şi îngăduitori ai lui Iisus.

Înmărmurit în aşteptare, satul natal pare o zarişte dintr-un vechi castel.

Ca un vultur singuratic, cu

afară ninge ca în basme

așterne iarna fulgi pufoși

iubito spune-mi câte astre

se văd prin norii găunoși

afară-i ger de zici că nu e

timp de trăit să fi rămas

iubito spune-mi câți pești iarna

caută aer pe-nnoptat

afară-i zvon de clipe pieritoare

așteaptă oul

Am aşteptat venirea iernii cu oarecare temei,

În suflet, având amprenta frumuseţilor etalate

Când cerul neobosit se aşternea sub paşii mei

Dăruind o lume mirifică de zăpezi imaculate.

Veşmântul dalb punea stăpânire peste tot,

Vântul îşi doinea viaţa nom

25 de lucruri uimitoare despre Univers

Problemele pe care le avem pe Pământ, inclusiv în rețelele de socializare, chiar literare, ne fac să uităm că undeva există un loc fascinant, care asteaptă să i se descopere tainele.

In acest moment nu se știe da

Noaptea stinge focul cu apele întunericului
vărsate din cer
pământul îşi întoarce faţa brăzdată de riduri
chiar dacă e bolnav de aşteptare
rădăcinile fug în adânc
dar nu se lasă ameţite
se aude pulsul inimii
cum urcă la suprafaţă seva.

Nu-mi văd ari

Mă simt prizonieră în carcasa de lut
Când Spiritul sfânt țese universul uman
cu magie din fire de iubire- lumină-mpletit
Materia tinde către transformări
În energii –spirit izvorâte
În colinde ancestrale
Sufletul zboară către stele în rotiri line
S

Un tren ce vine, un tren ce trece:
Nu vă-mbătaţi cu apă rece!

Vineri, ora cinci după-amiază. Şi-a terminat programul. Îşi ia geanta din cancelarie fără să-i bage în seamă pe ceilalţi şi iese din şcoală. Încotro? Îi e groază să se întoarcă acasă. Hoinăreşte pe străzi fără nici o ţintă. Ploaia care se porneşte îl

s-a îmbătat cu agheasma primă
ca toţi aghesmuiţii
când şi-a amintit momentul l-a contestat
cu cereri repetate

ros de furie ca un taur rănit în arenă
are ochii acoperiţi de iluzii
şi vede o singură culoare
ca un foc aprins

Vifor nebun, te rog, fii zefir cuminte

Când treci peste colibele dărăpănate.

Nepăsător ai stins focul din vatră

Lăsând copiii sărmani să plângă.

***

Cândva un neîntrecut războinic trecea

Tot prin foc, lăsând în urmă jale și scrum.

Un prunc, lângă mama lui a