Blog

CEARTĂ ŞI ÎMPĂCARE

  Ciudat pământ, când trăieşti în el îl sudui de-l iau dracii şi când eşti departe de el îţi e dor. Nu trebuie s-o experimentaţi, că am făcut-o eu. L-am părăsit ca traficant de coca cola. Vigilenţii de la graniţă nu m-au crezut pe c

La aniversare

(din volumul „Nu uita”, Editura PIM Iași, 2015, editat de Ion Oprea)

În metropola din care am plecat pe-a vieții cale,

Cetățenii pe trotuare merg încet, pășind agale,

La costum și la cravată, îmbrăcați de sărbătoare,

Trecătorii, cu mirare,

vei auzi frunzele roși cum cad

și nici măcar nu vei spune adio

iubito noaptea trece și un fad

gust rămâne când vrei să trăiești doar cu bio

poteca e atât de îngustă

aproape că nu se mai vede

iubito dacă vrei să te întorci o lăcustă

își va turna ulei pe arip

    Peste satul încă adormit, zorile își revărsară lumina difuză și șovăielnică cu discreție și grijă. Printre stejarii falnici și neclintiți, soarele își despleti pletele de aur, dezmierdând cu voluptate natura înlăcrimată. Cocoșii își însoțiră stri

OCTOMBRIE

Motto: Doar, iubirea oferă echilbrul pământesc-Maria-Ileana Tănase

Din nou, Luna Nouă şi vântul adună
câteva umbre ofilite, găsite dormind,
iar prin zare, păsări vestesc furtună
şi chiar adie zgomot de aripi fâlfăind.

Două s-au pierdut de cârdul-

Într-o stare febrilă de gânduri, în despicătura dimineţii,

Când am prins a-nţelege că viaţa-i unică şi-mi aparţine,

Am decis să-mi extind în permanenţă hotarul libertăţii,

Crezând că doar aşa voi căpăta mai multă-nţelepciune.

Am evadat din realitatea i

Eu nu-ţi spun adevărul
nici nu mint cu nimic
joc între ele la capete diferite.

Tu juri că mă iubeşti,
te aprob cu scepticism
şi încerc să mă obişnuiesc.

Îmi las cuvintele să se hotărască
în care noapte să le scriu
pe umărul tău cu cerneală simpatic

banii, banii, banii!

mari hoţomani sunteţi,

oamenii vă caută

cu mâinile

prin propriile mijloace,

dar voi sunteţi

ca şătrarii ce umblă

din loc în loc.

banii, banii, banii!

cuceriţi mii de inimi,

v-agăţaţi

de gândurile multora,

ademeniţi ca amanţii,

când sunteţi,

câ

Motto:  Tatăl meu se credea ateu –

                        ce ironie!

            Dar îl iubea pe Dumnezeu

                       fără să ştie!

Tată,

ai fost un mare mincinos.

Susţineai mereu că nu crezi în Dumnezeu,

dar de ce ai ascultat toată viaţa de E

CASA DE FIER

Poveste de viaţă

-fabulă de moravuri ţărăneşti-

Vasile Neagu-Scânteianu

Vlăstarul prim al tinereţii

Este adesea şi cel bun,

Că are-n el tăria vieţii-

Dar şi necazurile duium!

Însă poveştile,  mezinul,

Îl văd adesea drept erou,

Dar vezi că viaţa şi destinul-

Ma

Liant

Ca un electrod,
prin arc voltaic,
vreau să leg două spații.

În primul, doi actori nedefiniți.
În al doilea a rămas primul
odihnindu-se veșnic
în loc cu verdeață
fără durere și suspin.

A fost dorința Domnului
de dinaintea ultimului act.

Vezi ce e om

Ai liberă trecere dincolo
înapoi e o barieră veşnică,
nici nu interesează pe nimeni întoarcerea
inima ta e făcută să se oprească
la punctul de frontieră.

Timpul îl porţi măsurat până acolo
după care îl înghite pământul,
în oase rugineşte vîntul
fără plete

aripă de vis

țipăt alb în toi de toamnă,

cade bruma peste noi,

vântul trece cu brăzdarul,

lăsând pomii triști și goi.

toamna vine ca un zvon,

plânge frunza-n triste stingeri,

timp anost și monoton,

hărăzit doar pentru îngeri.

îmi răsună iar în sânge

slova

 Uiți că toamna

 mi-a răscumpărat visele

 de sub secundele troienite de-atunci,

 cu două gutui coapte

 și-un freamăt sărut!

 Iar dacă,

 ademenită de slow-jazzul ploii,

 am alunecat pe cuvintele-mpletite

 în ritmul răgușit al streșinilor

 și ți-am mușcat buza

Despre comestibile

Imagine scursa _| gust de mancare.
Pe drumul spre casa am inteles cum imi dau singur sa mananc “aluat”. 2011
Gandul la cineva. Vad imaginea. Ma duc spre imagine, care se indeparteaza. Vine un gust de mancare.
In afara mea: Gustul ce v

Şi plugul ară câteodată cu ţăranul demn

Cum ogorul ară cu plugul de lemn.

Şi pâinea are grânar pentru ogor

Cum flacăra are vatră pentru cuptor.

Şi cuţitul e tăiat în felii de pâine

Cum azi vine după ziua de mâine.

Şi văile adânci curg prin izvoare

Cum râu