Blog

Am făcut, din Zidul Berlinului, podul de flori;

Neconsolidat, s-a dărâmat de, cel puţin, două ori:

Întâi, Prutul s-a umflat de lacrimi şi l-a luat,

Şi-a băgat, apoi, dracul coada şi l-a ruinat.

A fost vândut pentru arginţii nebunilor;

Isprava s-a contin

Pe drum, întunericul ne aşază-n şir indian,
eu sunt ultimul ce respiră sufletul pietrelor
şi lasă-n urmă umbrită secera lunii.

Pe laturi lumini îndepărtate muşcă din noapte
copacii se prind în mers odată cu noi,
tăcuţi într-o somnolenţă de păsări.

Ca î

Ţi-aş dărui chiar acum,

în liniştea acestei seri târzii,

un buchet de flori de câmp

sau câteva fire de liliac,

dar pentru că-i octombrie

n-am la îndemână să-ţi ofer

decât nişte bătăi de inimă

legate mănunchi

cu un gând de bine.

Tu nu-mi mulţumi, taci,

nu zi ni

E toamnă, eu stau mult pe afară,

Cântă greierii, zboară frunzele,

Din vară dispar încet toate visele,

Mai am câţiva stropi în călimară.

Clipa îmi încarcă acum amintirile

Plouă tăcut  şi nu-i prima oară,

Ascult o baladă veche la chitară.

Pustii au rămas ac

iubite,
te caut atât în necuprinsul meu
încât lăcrimează aşteptarea rostogolită
prin corbi şi castani
sunt tot mai sărace cuvintele ce mi-au rămas!
am să le strâng să-mi fie pernă
când noaptea greu se reazămă pe pleoape
şi neagră-mi creşte ziua.
păti

El Principios de Lógica  proviene del conocimiento aplicado a la ciencia filosófica la cual nos plasma en su haber los términos razón y palabra. Esta podríamos considerarla como la ciencia de pensar correctamente, es decir, como un proceso intelectua

Eşti aici, la sfârşit de lacrimă 
şi început de noi. 
îmi desfaci nasturii
fiecărui gând, 
dezbrăcându-mă de mine,
mă contempli cu buzele
arse de aşteptare.
Mă guşti cu ochii, 
din care a plâns neliniştea – 
izvor de dor.
De pe genele necunoscutului

Am întârziat să mă nasc din rădăcini,
caut sămânţa care crapă la întrebări
puse cu capul sub ghilotina timpului
şi n-am răspunsul de la botez
prin care mă lepăd de moarte
într-un univers paralel.

Poate cineva îl ştie
şi unelteşte cu el
miracolul din cântec

Încă o toamnă

se cerne prin ploi de castani:

 îngenunchiată într-un gând

geruiesc cuvintele

 pentru ziua fără mâine

când am să-mi fac cuib

 în coarnele cerului.

neverback,

neverback

ţipă“goarna veşniciei”.

Tagore râde  într-o haltă

sau poate într-o rană,

închipu

Duminica-i Duminică, zi de odihnă la oraş, că la ţară...

Ca de obicei, Ilie se trezeşte devreme, că-i sau că nu-i sărbătoare. Paharul de vin băut cu grijă de el până târziu în noapte nu-l împiedică să-şi rânduiască treburile printre orătâniile din ogr

iubito au început peștii să cânte

acolo în acvariul nostru e un adevărat concert

în cazna nopții licărul din pietre

se simte pustiit dar inocent

tavanul camerei se tot învârte

și îți jur iubito doar picături de rouă au crăpat

și au eliberat din miez cohort

Milionime de secunda sau mai putin de-ar fi lipsit,
Eu nu v-as mai vorbi acuma, căci n-as mai fi fost zămislit...
Sa fii ființa in astă lume sau un atom in infinit,
O clipă atât doar ne desparte,o clipă și un pas greșit...
Venim plângând in asta viata..

Omule drag, zilnic, eu îmi doresc

să te cunosc, să-ţi spun că te iubesc!,

dar nu pot, ar fi prea extravagant

să comit asemenea fapt gigant.

Aşa că m-am gândit să te provoc,

absolut, fără niciun echivoc,

să te comporţi cum îţi este firea,

fi liber când îţi ţ

LACRIMA FRUNZĂ

Pe fruntea mea desfrunzeşte un anotimp,
iar vântul se-nfăşoară pe ziduri de tăcere,
întotdeauna grăbită şi la braţ cu zeul-timp,
deseori, uit de mine şi toate devin austere.

Noaptea mi-a rămas un bun, tainic sfetnic,
iar pe pereţi nopţii scr

Mă separ de curgerea supremă
ca un zeu al timpului
care schimbă locuinţele în spaţiu,

pe axe reglez corpurile rotitoare
după lumina care o dau ori o primesc
şi nu mă complic.

Dau ordine de naştere a vieţii
după scara prestabilită de creator
şi aştept e

Urmaţi de motanul de sub pat, popa şi ai lui ies în drum făcându-şi cruce. Dând cu ochii de moşnegii nebăgaţi în seamă la sosire, popa îi ia la rost:

- Ce faceţi oameni buni? 

- Ce să facem, ca bătrânii!

Ca să nu se facă de ocară, părintele nu pomeneşte