Blog

De zeci de ani, de Dragobete,
Uituc şi chel, cu forţe slabe,
Nu mai sărut cu zvâc pe fete...
În Mărţişor, doar nouă...babe!

Străbătută de iubire, cum e cerul de lumină

A trimis gândul drag ghirlandelor de stele

Și-n nopțile îmbrăcate de Luceferi în splendoare

Pășește ușor printre trandafiri o dulce visătoare.

***

Aș vrea printre ”oameni abia ieșiți din mâna zeilor ” să trăiesc

Ziua bună domnule şi doamnă,

Pentru fiecare altceva înseamnă,

Un zâmbet este un început frumos,

Deschid ochii văd un chip luminos.

Ziua bună prietena mea dragă,

Să fii bucuroasă viaţa întreagă,

Numai iubind eşti mereu iubită,

În rugăciune de prieteni amint

În umbra ei a crescut iarba
şi niciodată răcoarea n-a alungat dragostea
iubirile-i sunt simbioze de dulce şi amar
dar nimeni nu le desluşeşte plăcerea.

Voi n-aţi văzut privirea albastră de frică
din care se naşte intimitatea
şi totul se răscoleşte.

Nu

Într-o superbă dimineaţă de mai
l-am pus pe Fărcaş să-mi cânte de pe-un CD
şi m-am întins liniştit pe canapea, cu faţa în sus.
Am închis ochii şi după câteva clipe
am simţit cum sufletul îmi părăseşte trupul
şi urcă încet, încet, sus, sus de tot,
pâ

Privesc copacul acoperit de visele noastre,
S-a încărcat unul câte unul în nopţile albastre,
Picuri îmi mângâie bolta sufletului cu tantreţe,
Câteva se acund încet în ochii mei îndrăzneţe,

Adieri, lumini şi umbre printre ramuri de vise,
Într-un coş pl

Simțea cum îi învăluia freamătul vulcanul acela
în valul uriaș de pasiuni din adâncu-i.
O sete ciudată o foame pulsând ca un geamăt
de suferință pentru ai mistui preaplinu-i
de energie vitală într-a sa. Spirit insațiabil
clocot sălbatic, sângele pas

Îți sărut prin ceață zorii
și toți mugurii în fașă,
îmi las sufletul să ardă

azi sub raza ta gingașă.

(Premiul al III-lea la Concursul „Labirinturi autumnale”, ediția a II-a, noiembrie 2015, Vrancea)

     Iris nu iubise niciodată toamna în mod deosebit. Fiind născută vara, adora soarele și căldura. Cu toate acestea, nu o puteau lăsa indiferentă prim

Încep, iarăşi, cu o negaţie...

(N-am nimic să ofer, nici pe mine n-am cuvinte rămase

în şanţuri de dor, venele de la mâini răsfirate, degete, să

culeagă stele, le-am lăsat cu drept de semnatură pentru

Suflet,

să le ridice în dimineaţa zorilor

şi am uit

Scot ţigara aşteptării din pachetul cu clipe. O (a)

prind la capătul dorului şi trag în mine, de mine

cu fumul zăvorât în foiţa lungă sau scurtă e linia

care

desparte pământul de cer şi mă las dus în visele cu ochii

deschişi fără să văd aparatele stâlp

Rugina se curge acum de la robinet, din mine

ies toate culorile de roşu, de maron, de negru

(a)mestecate cu albastru sau e alb transparent

de la izvor, de dor şi mă aflu în pragul celor

34 rămase trepte coborâte la cer şi urc un caldarâm de gânduri, î

A putrezit în oglindă
singurătatea
ca o piele ce se schimbă,

şarpele iubirii muşcă
cu veninul care ucide
şi ultima pornire prin labirint
de unde nu mai ies.

Țară, dulce țară

Țara mea iubită, vatră de comori,

Astăzi vitregită, de-a tale valori,

Fost-ai apărată, de-ai tăi patrioți,

Astăzi ești trădată, de-o mână de hoți,

Astfel ești vândută, la oricare ceas,

Fiece redută, cade pas cu pas.

Străinii te calcă, a

Ți-am ridicat altar din amintiri,

Azi nu mai ești, dar parcă ești mai vie,

De-aceea scriu această poezie

Ce-i închinată fostelor iubiri.

Te-ai ridicat la ceruri prematur,

Iubirea nostră-i dincolo de nori

Prinos ți-aduc acest buchet de flori,

Și o să plâng

Norii se lovesc fugărindu-se pe cer,
lasă fulgere de foc pe umerii zeilor.
Vântul aduce ploile repezi şi trecătoare,
oamenii se ascund ca puii sub cloşti
sub cel mai apropiat adăpost.

Furia dezlăntuită a naturii vine cu teamă
scufundă pentru o vreme o

Suflă vântul sau gândul şi tremură viaţa ca o panglică

în sus,

în jos,

în stânga,

în dreapta

şi privirea alunecă spre un capăt al ei. Nu-l văd printre curbe

dinăuntru, dinafară purtate pe umeri lăsaţi, cocoaşe şi doruri

călăuze printre dune de nisip, pic

Am fost foarte frumosă când la voi am venit,

M-aţi aşteptat după o toamnă fără sfârşit.

V-am acoperit cu diamante multe sclipitoare,

Era ger şi atunci când doream să stau la soare.

Acum e primavară iar, natura frumos reânvie,

Ne dăruieşte culori multe ca