Blog

Sorcova să sorcoviţi,

ca pomii să înfloriţi,

sănătoşi, frumoşi

şi la pungă groşi!

Sorcova să sorcoviţi,

ca o stea să străluciţi,

în bine şi sănătate

de iubire s-aveţi parte!

Sorcova să sorcoviţi

că e obicei străbun

pentru tot omul român,

care trece-n noul an,

cu

S-au dus speranţele pe copcă,
peştele cel mare
te îmbărbătează să reuşeşti
scăpând printre degete norocul.

S-a schimbat lumea,
s-au supralicitat multe noutăţi,
le folosim tot mai des
ca un panaceu.

Învăţăm limbaje noi,
ne împiedicăm în rostirea cuvintelor.

A MAI TRECUT UN AN...

A mai trecut un an şi-ncărunteşte viaţa
de multe ori întreb, rămân mirată, ştii?
de ce-ai zburat mereu prin alte galaxii,
fără s-atingi pământul, să-mi vezi faţa.

A mai trecut un an fără iubirea noastră,
dar şi azi privim spre aceeaşi

Mă întreb mereu 


Mă întreb mereu cât timp o să ne-ajungă 
iubirea, nu iertarea anotimpuri, 
prin picături de ploaie, ce-o să plângă, 
îmbrăţişate vieţi, sau timpuri ? 

Mă întreb despre hotarele sărace, 
despre un ţărm, privirile-ancorate, 
de-o vijelie,în d

Scrisoarea a CLXXXVI-a 

Nu există nimic pentru totdeauna, există doar iubire ca răspuns la ceea ce eşti, istorie simplă şi tăcere, puritate şi lumină. Existăm doar ca o adiere şi tot ceea ce este urmă devine umbră, umbra absoarbe lumina şi o şterge cu

Scrisoarea a -CLXXXV-a

Visele au viaţă, doar că stau sub ancore de ceaţă aşteptând un răsărit, ca să nu le rămână şoapta uitată într-o gară, de unde au plecat. Ele se nasc ca şi păsări în taine pasagere, care trec peste răscruci sub semnul altei zodi

Prin întunericul ei a început să pătrundă golul
apoi a reuşit să vadă mai departe
de când pe retină se amplifica lumina
de parcă ar avea alţi ochi
dispuşi să nu mai orbecăie
prin noapte.

Unii au găsit în asta un miracol
dar nu era,
erau nişte picături

Doare sfârşitul ăsta de an la bilanţ cu bile albe şi negre

adunate. Le separ în două boluri şi le (s)curg ca pe ouă,

le separ.

Pun robotul în funcţia lui de mixat pe treapta cea mai mare,

le fac o pastă să ornez tortul pentru anul ce vine şi ciorba

să

Gând de iarnă

Te rog privește-afară ca să te-ntreb iubito,
Văzut-ai tu vreo mamă cum își infașă pruncul?
-Așa aș vrea, ca-n brațe tu gol să-mi ridici trupul,
Și-apoi cu gingășie să mi-l așezi în mijloc,
Pe-n-zăpezita zare,
Ca pe-un imens alb scutec.

Izbăvit

Anul vechi s-a cam sfârșit,

Altul nou s-a pregătit!

Iarnă e și parcă nu-i,

Dar nu-i pasă nimănui!

Vremea stă să vremuiască,

Anul să se primenească

Și ușor, pe la ferestre

Se-aud glasuri de poveste

Cu bice și clopoței

Cum e după obicei,

Iar prin tindă doi mas

TEMERARII IUBIRII

Motto: Doar temerarii iubirii ating culmile fericirii -Maria-Ileana Tănase

Iubirea-i minunea lumii, pe-acest pământ,
din iubire devenim fiinţă şlefuită-n cuvânt,
dar hăţurile vieţii au rămas tot mai scurte
şi prin înţelepciunea vârstei v

Te aştept 


Te aştept să-ţi dăruiesc un vis, 
visarea mea strigare, ce mă îndeamnă, 
să te rostesc, ploi... ce-am promis, 
să fii în mine tu pădure, toamnă ! 

Să fii în mine, frunză ruginită, 
un dor al meu, sau poate o coroană, 
o adiere, viaţa ta menită, 
s

Să îţi condamni... 


Să îţi condamni uitarea şi patul de fecioară, 
când cerurile toate-şi vor plânge albastru-n ploaie 
şi rătăcitu-ţi gând, îl fă să nu mă doară, 
sub altă vreme tristă, ce-n doruri se încovoaie ! 

Să-mi binecuvântezi tăcerea în lumină, 
s

LA MULŢI ANI!

Anul care vine cu bucurie spre noi aleargă,

În mână am din bradul verde o creangă,

Plină cu bucurii şi urări de multă sănătate,

Domnul cu multă iubire la toţi v-a împarte.

Vă rog să mă iertaţi dacă  v-am supărat,

Pentru voi mă voi apuca ac

Potecile 

Potecile se-ascund în dor ce rătăcesc, 
sub toamna ce atârnă, de capăt visul vinii, 
pe pajişti care udă, un stâlp de dor ceresc, 
să te iubesc, iubito, la capătul luminii. 

Lumina-asta vrea să-ţi fiu, să-ţi plouă chipul 
şi tu o rază pură, rosti

Scrisoarea a-CLXXXIV-a 



Gândul că eşti îmi despleteşte paradise de vise în şoapta care mă răsfaţă, ca să trăiesc cu tine a ei strigare. Orice vorbă de a ta este un cântec de harpă peste trupul meu pe care l-ai îmbibat cu fericire într-o toamnă de 

Dansul liniştii 

Motto: dansul liniştii începe dincolo 
de gânduri (Cătălin Manea) 

Dansul liniştii începe dincolo de gânduri, 
în sălcii care plâng o urmă, 
în cânturi de vioara ce aduc, 
doar dimineţi, la streşini ... 
să ne ajungă. 

E un dans întins peste

Ai calea ta ... 


Ai calea ta, în dimineaţa ta, 
ca soare, 
doar luna stă-n pătrare ... boţ de apă, 
când zori se vor trezi, 
muguri se-adapă, 
iubirea-n faima ... noi 
cărare. 

Suntem o vreme, poate un nesomn, 
un cântec, vânt sau poate amânare, 
surâsuri ce-s