JOCURI DE NOAPTE

La miez de noapte s-au prins stelele-n horă,
Iar Luna, pețită, a-mbrăcat rochia de mireasă,
Se clatină natura în aburii din ochi de amforă,
Că la noi, în spațiul mioritic, cu cânt și joc se lasă.
*
Privighetoarea și alte neamuri de în

Simbol de viaţă austeră

Pierdută-n fumul din trecut

Tu veşnică iluzie efemeră

Ce ai marcat un palid început.

Te-ai transformat rapid în stea

Din amăgirea cea perenă

Dar când a fost să fii a mea

Ai dispărut cu a ta trenă.

Nimic nu poate a readuce

Din tot izvor

Existență


Ne desparte doar zidul, iubito, tăcerea,
un veac, un mileniu, sau două,
în loc să se stingă, mă doare durerea,
o lume ne ninge ... când plouă.

Condamnat sunt iubito, la rostire ... cuvânt,
bucuria ta doar mi-e lumină,
iubirea trăit

Eşti Steaua Polară a sufletului meu

numai la tine mă gândesc mereu,

focul iubirii tu mi l-ai stârnit

văpaia e imensă, nu poate fi oprit

Eşti tot ce am aici mai sfânt

în lumea asta hâdă,pe pământ

cu tine totu-i mai frumos,

şi viitorul îmi surâde radios

Eşti

PAPARUDA

Din prea senin fierbinte
Tot verdele-a pălit
De-o neagră aripă lovit
Într-un timp mai dinainte.
*
În mijlocul câmpului
O nudă tânără, virgină,
În faț-având o frunză din grădină,
Invocă, seara, mila Domnului.
*
„Să sloboadă ploile
Peste toată

Aminte să-ţi aduci... de

verdele frunzelor

din ziua aceea

pecetluită...

în mireasmă primăvăratică,

neastâmpăr de vânt sărutându-ne trupurile

în mirajul clipelor... nepieritoare.

cu privirile rotiri de păsări

şi-o pace binecuvântată.

Te-aş anina zeflemitor într-un pamflet,
Să îţi dedic şuvoi de rime pe minut,
Că prea "te dai în stambă", domnule Rebut,
Însă am chef să te mânjesc într-un sonet.
.
Să te ignor, Să te înfrunt? m-am tot gândit...
Însă plăcerea mea e să îi cânt pe proşt

cu o mie de cai
poți cumpăra o scară spre cer
dar liniștea cu glas de greier
nu o poți hașura
stând la fereastra ovală a cerului
cu pintenii înfipți în talazul ierbii

câte secunde dorm în lanul de veghe
șchioape de infinitul o sau de interminabilul a

E noapte în umezeala ochilor desculţi
ai acestui veac rănit de moarte.
E noapte... şi stelele s-au rătăcit
printre pietre.

Au mai rămas pe bolta-nsângerată
doar urmele rădăcinilor lor
şi ecourile unor sentimente benigne
care nici nu se ştie
dacă au ex

PE COAMA CUVINTELOR

Pe coama cuvintelor
încerc să mă ridic
pe scara de fum
deasupra norilor.
*
În mireasma florilor de noapte
ating rotundul lunii;
de-acolo adun în priviri
necuprinsul lumii.
*
Mă fascinează răsăritul de soare
pe frontispiciul bibliot

 Navigăm pe corabia tăcerii,

 Iar matelot e doar inima mea

 Și ascultăm în vraja adierii

 Un cântec trist venit de pe o stea.

 Privirii mele din ceruri îi răspund 

 Magice sclipiri ce vin din infinit,

 Sau ochii tăi în taină îmi ascund

 Strălucitoare amăgi

convertor

vreau să instalez un convertor la inimă

să-mi transforme sentimentele melanj

în poveşti puse pe note de muzică country

s-o asculte orice muritor în acestă  vară

tropicală care ne-a îmbăiat cu sudori

multimirositoare prin tramvaiele ţării

ostateci

                   AM GĂSIT A TA SCRISOARE

                                                                     MOTTO:

                                                                              „Din valurile vremii, iubita mea, răsai