Blog

Pornim prin lume de mână cu părinții, vrem s-o gustăm, s-o pipăim, s-o cunoaștem așa cum e și nu cum ne spun ei...

Și, în plin soare, în frumosul vieții, întâlnim umbra, nedreptatea, egoismul.

Mâinile celor dragi, ocrotitoare ne apără și ne pansează de

alte  primăveri

număr mereu paşii

următoarei primăveri,

care încă aşteaptă să vină,

cea a florilor,

 cea a brizei marine,

cea a morţii care se grăbeşte,

primăvara mea

cu ţipătul păsărilor,

cu sosirea cocorilor,

cu feeria teilor înfloriţi;

stau cu mâinile încr

M-ai rupt din lumea mea, femeie.

Pe o insulă, în larg, m-ai dus
Să stăpânesc precum o zee
Lumina ruptă din apus!

Dacă te-ai gândit la ce n-ai fost niciodată,
o să devii ce astăzi nu eşti,
o să arzi ca piatra de var
şi lumea se clădeşte împreună cu toţi,
timpul nu-i trecut, focul din templu e viu.

Niciun rege nu-şi doreşte moartea
când oştenii săi sărbătoresc vic

Aşează pe masă o carte-

-rânduită duminicii.

Şi chipul cel plâns îl ridică

jar din oglinda cu sfinţi.

Mai cântă muzici de pasăre

cu vânt să le poarte acolo,

căci s-au făcut catedrale albastre.

 Deși tu poate incă n-ai știut

 Eu te-am avut în gândul meu mereu

 Și m-am rugat la Bunul Dumnezeu

 Să-mi fii aceea, și-acela să-ți fiu eu,

 Din prima clipa-n care te-am văzut.

 Te-am urmărit în fiecare glas,

 Te-am urmărit în fiece cuvânt

 Rostit aievea

A fost o vreme-n care pe-aceste plaiuri mândre, 
În glorie și faimă trăia un sfânt popor, 
Dar azi din tot ce-a fost rămas-au niște umbre 
Pierdute în mizerii și neamuri de topor.

Să ne-amintim de-un Ștefan, de luptele lui drepte, 
De-un Țepeș zisVla

Într-o toamnă, la chindie,

Am rămas în văduvie.

Să vă spun cum am jelit:

O lună m-am cherchelit,

Nu cernită, ( ce-i păcat?)

Cu tot ce-i numit bărbat!

Mulţi şopteau: "Suferă, frate..."

Eu de dulcea libertate!

Mai să crăp de bucurie,

Halal trai în văduvie!

Am um

Doar noaptea cu picioarele-n pământ trece prin câmpie
ca o femeie cu glezne subţiri şi nervii întinşi,
întunericul nu spune nimic din tot ce ascunde,
iubirea născută din păcatul nerecunoscut
îşi lasă amprenta să cadă pe umerii luminii
ca norul gălbui

sandaua lunii atingea nisipul
în ritm de salsa
din plete se scurgea a nopții lavă
ne beam răcoarea dimineților cu miere caldă
tu mă scriai cu note tot mai joase
pe portativul munților în iarba cea jilavă

Lucrările de restaurare acasă la mine sunt în cele din urmă terminate, pe la jumătatea lui noiembrie. Sunt mulțumită de ceea ce am reușit să realizez.Astfel am petrecut sărbătorile de iarnă în casa mea. După terminarea lucrărilor am făcut sfeștanie c

E prins între lumi,

în hău de ape întunecate,

cu patima lumii în ochii albaştri ;

şi cel care spune cum umbra

amarnic, măruntă văpaie împarte.

Facem foc pentru oameni,

aşteptăm în tăcere.

A început vânătoarea de urs !

Se leagă pământului,

haos purtător de duh,

printre cele curate zilei.

S-au prefăcut în somn şi linişte

să poată trece pragurile.

La fiecare scară era un cavaler.

Ei vor salva regina soarelui-

- poveste pentru puiul meu...

Cuiele şi-au vindecat rănile.

Doar urme au rămas pe crucea noastră

şi călcăm apăsat, împinşi spre înaintea-napoia

din spate a vorbelor de gânduri ucise.  

Se-ngrămădesc toţi să-şi miruie fruntea,

cu acatiste şi lumânări aprinse, în mână.

Se lasă, se ca

În fugă am trecut prin moarte
în fugă am trecut prin viaţă
şi Doamne extrem de departe
e masca mea de-a mea faţă

Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE

Neguri colindă păduri,

siluete de ceaţă

rătăcesc printre hăţişurile acestei iubiri

îndrăznind spre idealuri.

De neajuns, de necuprins

spre piscul încununat de albastru.

De jur împrejurul pământului,

doar cerul este acelaşi ostatic

îndurând penitenţa iubirii.

                               OCHII TĂI SUNT FLORI DE CÂMP

Am văzut doi ochi minune!... Vraja lor mă urmăresc;

Inimioara mea îmi spune să-i ador şi să-i iubesc.

Şi-o privire cristalină… mi-au trimis acele stele,

M-a-mbătat a lor lumină că nu pot scăpa

                               OCHII TĂI SUNT FLORI DE CÂMP

Am văzut doi ochi minune!... Vraja lor mă urmăresc;

Inimioara mea îmi spune să-i ador şi să-i iubesc.

Şi-o privire cristalină… mi-au trimis acele stele,

M-a-mbătat a lor lumină că nu pot scăpa

                               OCHII TĂI SUNT FLORI DE CÂMP

Am văzut doi ochi minune!... Vraja lor mă urmăresc;

Inimioara mea îmi spune să-i ador şi să-i iubesc.

Şi-o privire cristalină… mi-au trimis acele stele,

M-a-mbătat a lor lumină că nu pot scăpa

S-a lăsat noaptea-n pripă,
Şi-un frumos porumbel,
Băgă capul sub aripă
Şi adormi singurel,
Căci perechea n-a venit,
Doamne, cât a aşteptat!…
E târziu şi-a adormit,
Trist şi-ngrijorat.

Tresare din când în când,
Saltă-o aripioară,
Poate îi trece vreun gând
Cu-a l