Blog

Claudiei…

“Ti-e mai dor de-o sarutare
De la mandra ce-o iubesti?”

Doar să am puțin noroc,

Pentru o gură trec prin foc,

– La inimă de ți-l pun –

Chiar de-or zice că-s nebun,

Muzele clevetitoare,

Care m-au vrut la picioare,

Pentru un...vers divin,

Captiv, ca l

Ascultând

zgomotul picăturilor de ploaie,

se plimba în tihnă pe sub copaci

cu însufleţirea ce i se citea

în expresia feţei şi în surâs.

În sunetul

ce se pierde în vuietul apei,

arbora

o atitudine decentă

la soarta ce părea

că i se înverşunase împotrivă

Tristeţea-i

tivea pleoapele de jos

umbrindu-i faţa brodată

parcă

cu flori de câmp.

Cu o expresie uimită a chipului,

învăluit într-o ciudată seninătate

sub un nas ascuţit,

rămânea surd

la întrebările din ochi.

Respira aerul

cu voluptate.

Hemmed

Legănându-se

în bătaia vântului,

nu credea în nimic.

Întreba

aerul,

copacii…

Lipsit de patimi,

şoptea în singurătate

să-şi clătească privirea

cu gura încreţită

de o frumuseţe nudă.

Portrete mute.

Speechless portraits

Wiggling himself

at the

Cu privirea îngheţată,

îmbătrânită înainte de vreme,

era ca un animal de pradă.

Pornea

dintr-un loc într-altul

aruncând rotocoale de fum

printre buze

fără

a trăi

sfâşierea despărţirii

cu gândul

să respire…

Flanked by lips (breathed hope…)

Wi

Menirea cascadei e căderea
în despletire de coame şi plete,
splendoare efemeră a unui voal de spume,
euforie a saltului mortal

flacără lichidă, cascada
nu doarme, nu-şi conservă energia,
cade, cade într-una, fără să tragă în cădere
nici pasăre, nici vânt

cas

Rupt dintr-un unghi
gândul osificat
oase nu are

de voievod curat.

Visele se nasc libere,
seminţele iubesc locul încolţirii.

Vraja se pierde,
apele îmbrăţişează ascunsul
ies şi curg
din pământul neascuns.

Eu ştiu
tot ce nu ştiu,
mă obsedează ce o să fie
c

vrrreau
aşa îmi spui 
până să te apropii 
de parcă muşti din cuvânt 
cu o insistenţă în priviri 
că te simt cum fiecare vrrreau 
mi-l laşi contur pe buze 
şi miroase a tine 
îmi închide ochii
te-ascunde 
interminabil 
e ca un dute-vino 
între noi 
fără să mă atin

Am rătăcit pe drumuri şi pe cărări în noapte,
Căci m-a luat cu ea în foarte multe vise;
Am hoinărit pe câmpuri frumoase, cu narcise,
Îi sărutam tot trupul şi ne vorbeam în şoapte

Şi ne-am jurat iubire, pe veci, înflăcărată,
Şi ne-am jurat credinţă şi-

Cu

pleopele întredeschise

scotea limba de un cot

zvârcolindu-se

de pe o parte pe alta.

Faţa era

nespus de mustrătoare

holbând ochii furioşi.

S-a hotărât…

să facă plimbări lungi.

Long strolls

With

semi-opened eyelids

was pulling out his to

Să-şi piardă vremea,

alerga de colo-colo

uitând de sine.

Forgetting of himself

To waste his time,

was running up and down

forgetting of himself.

traducere: ELENA BUZATU

Din marea amară
se salvează puţini
iar aceea spintecă cerul
cu valuri.

În tăcerea umbrei
răspântii nu sunt,
doar înapoia mea
un contur deghizat
mă urmăreşte.

Taina e mai vie ca viaţa
urcă-n ispite,
călcâiul care încheie
ochiul margine luminii.

Numai har

În miezul nopţii există un centru

al tăcerii-adâncite până la explozia timpanului

un vortex de foc şi lumină

atunci se trezesc tamburine subţiri

şi greieri ţâşnesc

din pereţi, din podele,

din coame de cai

răsucite pe stele

antene fragile viori

pipăie aerul

Conform unui mit care circulă în Republica Moldova, în prima zi a lunii martie, frumoasa Primăvară a ieșit la marginea pădurii și a observat cum, într-o poiană, într-o tufă de porumbari, de sub zăpadărăsare un ghiocel. Ea a hotărât să-l ajute și a în

când te-am văzut prima oară 
noaptea din ochii tăi m-a cusut 
pe-o pânză brodată cu stele 
și ușa inimii mele s-a deschis 
într-un unghi de luna plină 

ai crescut în adâncul ființei mele 
că o rădăcină-n pământ 
rămânând acolo și aducându-mi 
raze de soare 

M

Clătinând din cap,

rămânea cu ochii aţintiţi în tavan.

Părea

că stânci uriaşe se înălţau

şi

mâinile începuseră să-i tremure.

Ţinându-şi genunchiul

cu amândouă mâinile,

îşi potolise…

instinctul.

Quietness

Shaking his head,

was remaining

Răsturnat pe spate,

îşi rostogolea ochii în cap

luând o înfăţişare nătângă.

Făcea umbre pe zid

cu degetele…

Shadows

Leaned on his back,

was rolling the eyes in the head

taking a lubberly appearance.

Was making shadows on the wall

with his finger

Într-un triunghi de sare
nici un ochi
nu mai distinge lumina
care mântuie inimi,

de umbra se furişază înapoia sa
fără contur
ca marea amară din care m-a extras
eul învingător.

Într-un tringhi de sare
doar lacrima ochiului plâns
face câte o fisură,
chea