Toate postările (21378)
clipa frumoasă
se ghemuie amurgul
în unghere
și soarele s-a înecat
îm mare
iar luna între vis
și-ntre veghere
se plimbă țanțoșă
pe carul mare.
tu stai la fereastră
pe umărul meu
și lasă-te-așa
ușor legănată,
privește în zare
un nou curcubeu,
cum cade
în mare
Alungă din priviri minciuna,
pe buze-aşează adevărul,
mă laşi cu ochii
plini de lacrimi,
Tu ştii ce-n viaţă are rost;
Făcutu-m-ai: frumos, cucernic,
Dar vreau, de azi, să fiu şi... prost!
Sclipiri de geniu tu mi-ai dat.
Sub părul creţ, un car de minte,
Dar fă-mă prost, cum
Lega-mi-aș norii
de picioare
să-mi ud tălpile-mpuțite
cu rouă de fulger
tunetul să-mi fie
deșteptare
de urechi pline
de liniște.
Răscolește-mi ploaie
pielea albă
și înflorește timid
muguri de găină
în oase seci
să-mi tremure
ploaia rece
în sânge.
Rupe-mi în zdrenț
frunză vie, frunză moartă
ah, poete, trubadure,
cântă dincolo de timp,
cântă doina prin pădure
pentru zeii din Olimp.
foaie verde frunză-n vânt,
oare încotro te poartă,
între cer și-ntre pământ,
frunză vie, frunză moartă?
tot zburând din loc în loc,
cu nerv
Cu multitudinea de întrebări
saturate de starea punctelor pe i
la colţuri de pleoape
lacrimi încarcate la refuz
cad încontinuu
aşteaptând secundă de secundă
o pauza
de înnecat amarul
între puncte
sunt agăţate răspunsuri stoarse în durere
până la ultima pic
s-a deschis o poartă şi
am văzut preţ de o clipă
locul unor gânduri dragi
de demult
apoi straturi-straturi
alte transparente locuri
frumos sedimentate în aer
ale unor întâmplări străvechi
binecunoscute
trăiam în locul rămas liber
al unei lumi marine
care s-a r
S A T U L M E U…
Satul meu, privit de departe,
A rămas o poveste-ntr-o carte,
Cu poiene şi lumea de vis,
Satul meu- un etern Paradis…
Satul meu cu fântâni şi poveşti
Tot te caut, unde eşti, unde eşti?
Cu părinţi, cu bunici, cu vecini
Cu colinde şi lătratul
L I V A D A
Livada înflorită în grădină
E parcă un balet din levantină,
Cu albul ei imaculat dansează
Pe-o muzică duioasă de Schopin…
Armonios mai cântă struna-n zori
Concertul trist la două mici viori
Și-o piculină rătăcită-n cer
Cu sunete care
Colinda bătăii din aripi
a îngerilor
mi-a încântat inima
uitată într-un colț de poveste.
Fereastra deschisă către cer
sta acoperită
doar de dragoste.
Timpul împlinirii
a adus pacea cuvintelor.
Singurătatea nu se mai simte.
Ochii privind în zare așteaptă
minu
Licornii nu mai vin ci...pleacă
În nopţile cu lună plină
Din gândul meu ce poart-o vină
Şi-aş vrea să spun : ei şi ce dacă...
Dar n-o pot spune şi-mi e ciudă
Şi rup tăcerea nopţii-n două
În timp ce-n mine plouă, plouă
De-mi este iar poema udă
Licornii nu m
Un text pe aceiasi tema insotit insa si de o reteta de prepararea limonadei minune !
Licoarea ce ne-ar scăpa de coşmarul chimiot
Impresii de la o multipla lansare de carte - Gabriela Tudose
O duminică luminoasă de mai, de început de mai! Luna din întreg anul care ne îmbată cu prisosință de parfumul florilor celor mai frumoase și mai parfumate de pe pământ.
După ce mi-am luat o p
Iubito
Nopţile tale trec prin păduri,
întunericul coboară cu vâsle
din munţii cu vulturi
în nisipul mâlos din apele Styxului,
să pună jurământ teama.
Atunci zilele devin furtunoase
se agaţă vremelnic de soare
şi sub căldura lui se mişcă
tot ce are sufla
Bătrânul acela alb
și prea îndoit
cu tremur de viață
frumoasă în ochi
de mână m-a strâns
și mi-a șoptit:
Iubirea nu e pentru orbi!
Lăcrima prea curat
și atât de frumos
cu suflet candid
cămașă scoasă
pe dinafară, mi-a zâmbit
și mi-a șoptit:
Dragostea nu-i o povar
atâtea flori sunt pe pământ,
dar nici una nu-i ca tine;
te-aud cum crești și văd corola
cum o îndrepți numai spre mine...
și ca un soare blând și cald,
prin palme mă strecor în tine,
să mă îmbăt la umbra ta,
când cerul nu mă poate ține.
atâtea flori sunt pe
în vizită la casa părintească
s-a-ntins păiejenișul pe poartă și zăvor
și casa părintească stă singură-n pridvor,
vedeam prin amintire bunicul sus pe scară
cum își fuma țigara în fiecare seară,
și pe bunica –n casă cu ochi de peruzea
cum depăna la gându
Gură seacă, făr-de cuvinte
încleștată mult prea demult
urlă-le-odată să nu îmi mai cânte
degete, pe coală albă de mut.
achită-mi mâna, de la pronunțare
cotul mă doare, pana s-a rupt
tremurul mâinii fă-mi-l vigoare
să mor gângurind și să mă ascult.
la jugul
Capriciile iernii
Cerul este senin dar este ger în curte, Ninge dar vântul începe ceva să caute,Flori de chiciură pe a copacilor ramuri,Dar și flori înghețate acum pe geamuri. De ieri multă zăpadă a început să cadă,Fulgi de zăpadă aleargă tare pe stradă,Văd iar…
Citeste mai mult…Ninge în Brăila
Astăzi am mers prin zăpadă fericită,Vântul printre ramuri răgușit iar caută,Orașul cu o maramă albă s-a îmbrăcat,Printre fulgii argintii mereui am umblat. Așa este Brăila când ninge foarte tare, Crengile în copacii goi triști trosnesc,Sunt copil…
Citeste mai mult…Într-o iarnă
Iarna pe drum iar veselă bine petrece, Lângă foc este foarte bine și în odaie,Întunericul nopții este acum mai rece Vântul prin zăpadă mai supărat trece. Cade din calendar astăzi o altă foaie, Mai așez un pulover gros iar pe mine, Când focul arde…
Citeste mai mult…Frigul
Văzduhul pare mereu mai nemărginit, Acum pe Cer stelele toate au adormit, Prin zăpadă este acum liniștea tăcerii, Vin pe stradă mereu fulgii mari ai iernii. Urlă vântul aprig deseori în depărtare,Gradina mea nu mai are nici o culoare, Peste tot…
Citeste mai mult…
Comentarii
Oare am postat-o unde trebuie?
Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!
Vă mulțumesc.
Sănătate!