Trăim într-o vreme în care, cu cît ai mai puţină substanţă, dispui de mijloace mai somptuoase. Tot soiul de nătărăi „isteţi“ se îmbogăţesc peste măsură, tot soiul de com
Toate discuțiile (45)
Ma las
MĂ LAS...
Mă las în visul mării valuri,
și-aș vrea să îmi ghicească gândul,
cum prunci din el se urcă în dealuri,
și învelește-n dor Pământul.
Îmbrac cuvinte-n țărm...afară,
să-mi calci nisipu-n veșnicie,
în umbra timpului...ce ne-nconjoară,
te simt
Da-mi Doamne
DA-MI DOAMNE...
Da-mi Doamne,încă-o vară rod,
sub picături de ploaie fără vină,
să fiu iubit și drept...nărod,
sub raze calde,ce alină.
Da-mi Doamne,visul meu avere,
să-l duc cuvânt rostit din cer,
să-mi fie dor și mângâiere,
în fericire...nu stinghe
Blestem
Atâta dor care se adună-n mine
Și-atâtea lacrimi care sunt și nu-s,
Cui să-i spun și cine-o să mă aline,
De tot amarul care-n mine-i strâns.
Și chiar de ochii mi-s uscați și goi,
O mare am, de lacrimi strânsă-n mine.
Aș revărsa-o-n picături de
poate
POATE...
Poate că ochii mei,nu-ți spun nimic,
poate privirile îmi sunt prea reci,
dansând desculțe-n simfonii ce zic,
oprește-te,privește-n ei...când treci!
Ei vreau să-ți fiu,un sfânt cuvânt,
sub ploi de dor,mai ros'ca macii,
când râuri curg,ca ulti
Spinii
SIMT SPINII...
Simț spinii care cresc,arzând făclii,
troiene amintiri din clipa noastră...una,
în dorul meu de tine topi-voi,câte-o zi,
căci martoră ne-a fost și marea și pădurea.
Vor îngheța cuvintele sub brumă,
trecerea mea prin lume,mai poartă un
În umbra Lunii
Se strâng tristețile în nor
și-ngreunează geana zării ,
torcând suspinele fuior
în vântul aspru-al înserării.
Iar cerul geme-înlăcrămat,
pe geana neagră a pădurii.
Plângând iubiri de-altadat',
al căror loc e dat azi urii.
Izvoarele oftează dor
în fie
Un mărțișor pentru doamne și domnișoare, membre Cronopedia
Când din cer raze de soare
blând coboară dând bineţe,
ne îmbie la plimbare
cu suflete îndrăzneţe.
Semn ne este că sfârşeşte
iarna ce-i de-acum plecată,
talpa nu ne mai pășește
prin zăpada de-altă dată.
Printre pomii-nalți din parcuri
un covor
Citeste mai mult…De-aş fi un fluture
De-aş fi un fluture
m-aş pierde în simfonia pasiunii
într-un zborul ne’ntrerupt
sub marea cerului semin şi gol,
să simt aburii timizi ai pamantului
cum cântă
solfegii ale învierii.
Din scoici de mări uitate
mi-aş face aripi,
aş poposi pe constela
Citeste mai mult…Odă femeii
1.Copilă
Ce alergi la fântână ,
Cu poala plină de țărână ,
Cu cercei de cireși ,
Cu salbe ,
De nalbe ,
Și alte flori dalbe ,
În tărâm de povești ,
Ce repede crești ,
Ca un lujer de floare ,
Ce se înalță spre soare ,
Tu floare vrăjită ,
Vrei să fii a
MA PIERD
MĂ PIERD...
Mă pierd,mă pierd uneori în cuvinte,
prin trupul meu ce nu demult,
părea o haină veche spre aminte,
zâmbind deodată când plângea tăcut.
Mă pierd și-mi pare-atât de bine,
cât hăituit am fost eu până-acum,
m-ai renăscut și m-ai reda
Esti
EȘTI...
Ești ploaia de stele,Universul meu gând,
o carte din mine,în dor și visare,
stăm față în față un munte Pământ,
înălțări către vârfuri și-n valuri o mare.
Ești visele mele și pașii-mi desculți,
din sufletul meu,răsărit peste ape,
stăm
Cuvantul
CUVÂNTUL MEU...
Cuvântul ce-l rostesc poartă-al tău nume,
din pieptul meu la fel ca-ntaia oară,
rostirea lui ar vrea ca să inunde,
în dor, dar nu vrea ...ca să doară.
Numele tău coboară din divin,
căldura lui ne copleșește firea,
pe buze sfinte trece
sarutul
SĂRUTUL
Aș vrea să îți sărut privirea sfântă,
sub îndrăzneala de-a privi în zare,
când gând mă frânge spini se-mplanta,
aș vrea să-mi fii poteci,sau cale.
Sărutul meu e înfrățit cu malul,
când mări se scald în vremuri fără tine,
întreabă -apusul cât
Un boț de carne
Iunie 13, marți .. o zi de vară minunată cu soare și ciripit de păsări .. Minutarele erau undeva în jurul orei 18 unde-și dăduseră intâlnire cele trei ceasuri rele ..Maternitatea tocmai își renovase acoperișul și ce mândrețe de acoperiș. De-odată o f
Citeste mai mult…Cocosana şi anotimpul alb - proză propusă pentru revista Chronos
Deşi în acest an, iarna s-a jucat de-a v-aţi ascunselea cu noi, în sfârşit, zăpada a început să coboare lin şi să îmbrăţişeze pământul. O dată cu apariţia ei, cerul s-a contaminat de fulgii albi şi s-a deschis la culoare. Şi prin urmare, fulguiala
Citeste mai mult…Capul lui Decebal - proză propusă pentru Revista Chronos
Soarele de primăvară îşi împrăştiase razele pe cer, pentru a încălzi ţinuturile Cazanelor Mici din Defileul Dunării. Printre munţii stâncoşi şi proaspăt înverziţi se strecura Dunărea agitată de un vânt uşor. Imaginea lor reflectată pe suprafaţa ap
Citeste mai mult…Femeia
Strop de rouă pură, în cupa nemuririi,
Ascunzi în ochii tăi cu umbre de splendoare,
Lacrima-ți duioasă pe-altarul strălucirii,
Teși visul cu aripi ce-ți dă vieții culoare.
Rămâi floare-aleasă, de este ger sau soare,
Cuvintele-nfloreşti în trupu
Citeste mai mult…Ghinionul - proză propusă pentru revista Chronos
Simonică mergea încet pe faleza din Orşova cu gândurile sale. Mai privea din când în când Dunărea acoperită pe margine cu preşul de verdeaţă. Pescarii aşezaţi pe panta pietroasă, care aşteptau să se agaţe vreun peşte de cârligele undiţelor fumau
Citeste mai mult…Pe cărări lumină
Cerul de smarald mă alintă’n şoapte,
Cântecu-i divin e ţesut de noapte.
Umbrele năuce fug prin amintiri,
Se pierd în lumina caldă din priviri.
Oazele de vise prefăcute-n scrum,
Mirul împlinirii picură pe drum.
Gânduri de iubire mi se vor şirag,
S
Citeste mai mult…