nu mai am dureri să-mi dor nefericirea
m-am tot durut de când mă știu
acum ascult cum mă învăluie nemărginirea
și cum îmi strecură în suflet tot nisipul din pustiu
stăpân pe ochiul bolnav de întuneric
eternul cerc-și-aruncă-n zile tulburi lestul
lăsându-m
îl rog pe Nichita Stănescu
să ne vorbească despre iubirea de soare - indiferent de pasentele pe care ni le dăm cuvintele nu sunt scrise pe cărtile de joc.  mai cu una mai cu alta amestecatură de alcătuire umană - de ce om fi nu știu pană |
Poate-n toamna zilei de ieri
Vântul a fredonat postum
Frunzelor adormite-n în seri
Reci și triste, ca și acum.
Eu mă încurc printre tăceri,
Lumina renaște din fum.
Poate-n toamna zilei de ieri
Vântul a fredonat postum.
Octombrie, cu trei păreri,
Argumenteaz
Mă scobor spre buticul lui Vlad.
La tejghea, o apariție nouă: brunetă, minionă, imberbă și cu niște ochi mari, negri și plini de o nevinovăție plină de-o candoare care l-ar dezarma, făr doar și poate, și pe Jack Spintecătorul.
Ce să fac, cum să fac?
Zic
Când nepăsarea-n toamnă s-a blocat,
Patriotismul n-are amprente,
Doar ironie și este păcat
Să conservăm minciuna-n fragmente.
De ce și unde, noi ne-am încurcat,
N-aș știi să afirm, cu argumente.
Când nepăsarea-n toamnă s-a blocat,
Patriotismul n-are ampren
Firul de păianjen
Imagine
De cădere în tine.
Tavanul camerei
Nu mai există
E doar o metaforă
Deasupra patului tău
Marin Sorescu...
Scară fără sfârșit
Fară trepte de suire.
Cerul îți cheamă
Gândurile.
Curcubeie poetice...
sărind coarda
am învățat regulile plutirii
mâinile mele aripi
întâlnind platforme de aer
nevăzute
făcându-mi curaj
am intrat
în cercurile Vortexului
putând să zbor
cu adevărat
pasărea din mine
era pasăre
pentru prima oară
neobservat de nimeni
am ajuns
18 KARATE
Prin fața ochilor, într-o viteză năucitoare,
trece un tren... revăd garnitura cu cele
douăsprezece vagoane burdușite
de saci cu amintiri, unele de mult îngălbenite,
iar în câțiva, colorați și ciuruiți,
manuscrisele, muguri de vise, din care
Se scuipă pe capete
vorbe încâlcite pentru alţii
care le-au auzit doar c-o ureche
pentru că cealaltă era ocupată
cu o cască de telefon performant
în timp ce o oarecare aplicaţie
le înjumătăţea perceperea corectă
a ceea ce se vrea a înţelege şi de-ace
inteligent și drăguț,
ca și cum ești bun pentru crocodili;
dacă ești și integru,
te apropii de definiția
cuvântului om.
pribeag și nemulțumit,
ca și cum ai risipi din perlele destinului tău;
dacă din necazuri înțelepciunea, oleacă, s-a oțelit ,
Plopii goi se apleacă la pământ,
Umbrele serii sunt cam ciudate,
De frunzișul toamnei sunt colorate,
Într-un balans mângâiate de vânt.
Toamna privirile sunt mai obosite,
Îmi place a pământului veșmânt,
Mai scriu despre toamnă un cuvânt,
Și gândurile mele s
Iaca-i nunta lui Cănaf!
Invitat e și ANAF,
Deghizat în Sfântul Petru,
Un ”contor” ca apometru.
Vigilent, carnetu-și scoase,
Și pe mire îl descoase:
- Cât ai dat la fotograf?
- Nu mai știu, sunt geograf…
Nu rețin cifre de fel!
- Cată bonu-n portofel!
-
din sânii tăi doresc să fac pocale
să beau apoi din ei la nesfârșit -
lichidul clipelor curgând sentimentale
cu-a lor eternitate dusă-n infinit....
cu zvârcoleli și amoroase șoapte
dulceața trupului eu ți-aș gusta -
săruturi dulci și unice în n
Omul străzii
La adăpostul lecturii, nu mai simt frigul.
Alean
Dacă ai sta lângă mine, n-aș mai simți capriciile toamnei.
Traversare
Cu rucsacul de amintiri și cu câinele printre anotimpuri.
Iluzie
Un cal alb din hârtie deasupra suspinelor.
Omul-păianjen
Ne-mbrățișează ploaia,
Veghindu-ne idila...
Am vrea să-ntoarcem foaia?
Frunza cade ca fila
Ruptă în vâlvătaia
Vieții precum copila.
Ne-mbrățișează ploaia -
Veghindu-ne idila,
Ascunsă bine-n baia
Toamnei care jubila.
Pronume cad cu droaia,
Eu sau noi le-om sig
Ieri am mai trecut un prag,
fericirea mă-nconjoară,
dar când văd că timpul zboară
mi-e din ce în ce mai drag
Ieri am mai făcut un pas
pe cărarea ce-are zile...
N-are pietre, n-are pile,
nu știu câtă a rămas.
Ieri cărbunii s-au încins....
M-am trezit în altă c
aerul este prins de rană
cu bolduri mici de timp rămas
vreau să-l port cu mine
doar aşa pot să respir
poemele se scriu fără grabă
creaţia începe...
ta ra ta ta !
s-a ameliorat mişcarea trupelor
dorm pe vocala a...
aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa
exclamându-mi re
Banalitate apusă
Doar roua ofta pe paltonul îmbătrânit de toamne, eu nu.
Fragilitate sentimentală
Frunzele își piteau ridurile pe bancă, noi idila într-o îmbrățișare.
Tablou rustic
Lângă masa din bucătărie, mirosul porumbului copt strivea gândurile rugi
Picioarele goale
nu fac mult zgomot
lăsând pământul
să le sărute porii -
gânduri de mers
ce curg
prin pâlniile tălpilor
amprente de urme...
Pe simțirea anilor
rămâne trecutul
fiecărei
jumătăți de metru
sau poate
alte variațiuni
de pași neș
Academia de Studii Economice din București, abreviat A.S.E. București, este o instituție de învățământ superior de stat, fondată în anul 1913. Sediul A.S.E. se află în Palatul Academiei Comerciale, situat în Piaţa Romană. Academia de Studii…
Citeste mai mult…Cerul este senin dar este ger în curte, Ninge dar vântul începe ceva să caute,Flori de chiciură pe a copacilor ramuri,Dar și flori înghețate acum pe geamuri. De ieri multă zăpadă a început să cadă,Fulgi de zăpadă aleargă tare pe stradă,Văd iar…
Citeste mai mult…Astăzi am mers prin zăpadă fericită,Vântul printre ramuri răgușit iar caută,Orașul cu o maramă albă s-a îmbrăcat,Printre fulgii argintii mereui am umblat. Așa este Brăila când ninge foarte tare, Crengile în copacii goi triști trosnesc,Sunt copil…
Citeste mai mult…Iarna pe drum iar veselă bine petrece, Lângă foc este foarte bine și în odaie,Întunericul nopții este acum mai rece Vântul prin zăpadă mai supărat trece. Cade din calendar astăzi o altă foaie, Mai așez un pulover gros iar pe mine, Când focul arde…
Citeste mai mult…
-->
Comentarii
Oare am postat-o unde trebuie?
Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!
Vă mulțumesc.
Sănătate!