Blog

Să bea vin lui mult îi place

Dacă e din soiuri bune,

Dar băut-a șnaps de prune

Și acum e beat și zace.

Se trezește și ne spune

Că beții el va mai face

Cu vin roșu că îi place

Dacă e din soiuri bune.

Cade-n transă și iar tace

C-a-nceput în cap să-i sune

Mint

pentru mine nu mai există demult
numărul natural unu
nici nu mi-am dat seama când am ajuns un zero virgulă cinci
întru-un șir descrescător al numerelor zecimale
matematic un om împărțit în două
face exact jumătate de om
la care se adaugă o virgulă
din pun

Amurgul îmi cerne-n suflet
umbrele apusului roșietic
scufundându-se-n ape
întunecimi și umbre-mi revarsă
îmi presară pe pleoape
sărutul hipnotic voluptuos al unui zeu
răsărit din adâncuri de ape-ale nopții
născut din apusul de soare
el mă isp

Ochii tăi

Pe mine însumi m-am pierdut
Negând această dependență,
De cerul (dulce penitență),
Din cupa ochilor băut.
Și beat de-atâta căutare
M-am regăsit într-un sărut,
Din briza genelor căzut,
Când ai trecut în carul mare.
Și m-am trezit că-s curcubeu
Când f

Se scaldă razele în largul zilei
le place să facă baie încontinuu
chiar şi când plouă ninge sau vântul
le goneşte de dragul capriciului său
de-a bate tot ce încape în zi şi ele
tot îşi mângâie vărfurile în lumina
mai difuză a vremii fiţoase.

Se scaldă şi-n

Pe mine mă doare iubirea
și gândul mă doare
și visul...
Ating cu o mână abisul,
cu alta înham nemurirea.
Pe mine mă doare iubirea.
Trecutul mi-a fost ca o școală,
prezentu-și îndreaptă privirea
spre inima rece și goală.
Pe mine mă doare iubirea,
tăcerea mă doa

Furtuna își țese o pânză de nori,
o pânză de frunze..
Petale de flori
și ramuri uscate ce cad pe drumeag
se-aștern peste gânduri
și pași de pribeag.
Furtuna își țese o pânză de ploi,
o pânză de vise.
Iar pomii cei goi
rămân peste vreme
tăcuți, triști și frânți

până la urmă nu este decât un cocktail

dacă n-am să pot participa

mă voi mulțumi cu o  fotografie

vor lipsi cele trei săruturi obișnuite pe față

muu-muu-muu

defilarea acelorași vieți mediocre și repetitive

nelipsite de la asemenea evenimente mondene

oameni

câteodată viața o ia razna
o pisică negră îți taie calea
ți se zbate ochiul stâng
( care anunță o primejdie! )
de unde o fi știind ochiul ce se va întâmpla
înaintea minții
ceva îmi șoptește că viitorul se află în noi
că adesea trăim înaintea timpulu

.

să te uiți contrariat la propria-ți mână
și să nu vezi nimic asemănător cu o mână
să umbli dezorientat pe străzi fără să știi ce cauți
să faci dragoste fără să simți dragoste
să nu găsești sprijin nici într-o frunză galbenă
să-ți revină în minte aminti

        Dl. Theodor Codreanu, critic literar, redutabil filozof al culturii, mi-a făcut onoarea cu ceva ani in urma – povară grea pentru mine – de a-mi dărui, cu autograf (ce-i drept, prin intermediar), una dintre cărțile sale: „Polemici incorecte

FĂURAR

O altă lună-i primadonă, în calendar,
Meșteru-Făurar s-a pus iar pe treabă
și chiar de-i iarnă obiceiul e legendar,
ca plugurile să fie pregătite degrabă.

Noaptea, pământul îngheață bocnă,
dar Soarele cu dinți, ziua, îl înmoaie,
februarie-i

Daniel CORBU. 

VALENTINA  BECART  SAU  JURNALUL

DESĂVÂRȘIRII  INTERIOARE

*

*

      O poetă de înaltă sensibilitate și profundă vibrație este Valentina Becart, trăitoare în Pașcani, orașul unde se năștea cândva unul dintre marii voievozi ai literaturii, Mi

Așteaptă-mă…

Așteaptă-mă, pădure, de-oi mai înmuguri,

Așteaptă-mă, în tine, în timp, voi înflori!

Așteaptă-mă, iubire, nu știi ce simt acum,

Așteaptă-mă, chiar dacă, m-ai rătăcit pe drum!

Așteaptă-mă, tu, coasă, că nu-i timp de-a cosi,

Așteaptă-mă și la

Familii lăsate,

Lumi abandonate,

 Oameni îngrijorați,

 Îngeri decăzuți,

 Copii nevruți,

 Destine furate,

 Țări armate,

 Sorți înfrânte,

 Iar românii sunt pierduți…

 Fiindcă suntem cu toții muți.

            În orice anotimp ele sunt primăvara noastră…

Le cântăm în decembrie.... Le felicităm în martie.....

Le felicităm la aniversarea zilei de naștere și a zilei onomastice....

Dar n-ar merita cel puțin un sărut, fie doar gândit, în fiecare zi?

(la