Blog

E încă iarnă-n ianuarie

deşi o primăvară discretă bate la geam.

Parcă ieri îmi spuneai

că fiecare femeie

e o zeiţă ce străluceşte,

deasupra ei e mantie de stele,

copacii înverzesc  în calea ei…

petale, fulgi mari, albi, pufoşi

cad în rotocoale, mă mângâie,

mă

Îţi simt bătăille năvalnice ale inimii

atât de plăcut pe pieptul meu,

ah!,sănii tăi tresar când tandru ţi-i ating

gura ţi-o sărut,parcă-i cireaşă- n pârg

Vino iubito,în braţe să te stâng

eşti veşnic primăvara mea !

să hoinărim îmbrăţişaţi prin crângul înv

Dacă intr-o zi

aș închide curcubeul în nori,

soarele în stâncă,

iubirea ta va fi atât de puternică

să le elibereze,

să mi le-aducă

din nou pe cer?

Dacă aş fi o stea,

nu-i aşa că ţi-ai deschide sufletul

să vadă lumina mea

şi ai închide ochii

să nu-ţi tulbure soarele privirea?

Mă îngădui cuvintelor, în sufletul lor
punându-mi vocalele gaj pe sentimente
în fiecare dimineaţă şoptită printre gene
de parcă-n mine ar clocoti magma
care scoate durerea la suprafaţă.

Mă simt descoperit de idoli tenebroşi
pe care nu-i cunosc
la gran

Azi umbra se-ntinde  in  noi –

Ne desparte, ridicolă,

linia vieţii.

Stigmatul il port de la-nceput –

Îţi simt privirea discretă

peste umărul meu,

îţi văd surâsu-n oglindă,

vocea ta m-alintă in somn,

dispari  când m-apropii,

iar eu am umbra  lipită

de masă, de

Pentru că mi-ai luat sărutul,

ochii ţi-au  vorbit,

despre singura camera neexplorată

din inima mea.

Pentru că mi-ai acoperit ochii

cuvintele au privit

pe fruntea ta un nor de coral.

Pentru că gândurile mi-ai răscolit

cu ploaia de vară,

privirile  s-au gândit

l

Aș vrea

să strâng ceaţa în braţe,

ca şi cum ai fi aici

şi te-aş îmbrăţişa.

Sufletul meu

se desfrunzeşte încet,

se întinde subţire şi palid

pe pământ.

Şi umbra mi-a spus:
deschide-ţi ramurile deasupra mea
ca să pot creşte
în tăcere.

Aș vrea să rog soarele

să ascundă lumina lui,

să nu mă încălzească azi ,

să nu-mi mai mângâie fața,

pentru că doare.

Mă-ntorc la nenăscutul altui veac,
un imperfect smuls dintre-ntâmplări
ce-o să se-nscrie pe curba lui solară
cu faţa confecţionată de la capăt.

Din somnul lung n-o să se nască nimic
decât masca unor vechi blesteme,
un fel de dispreţ al începutului nîm

PLÂNSUL LUNII

Mă privește luna cu ochi de sfinx
Cum ascult tăcerile nopții, învăluită
În umbre. Îmi ascultă pulsurile inimii
Clopote în urechile întunecimilor.
Cum visurile-mi scrutează umbrele
Stelelor, căutând urmele iubirilor
Ascunse în undele umb

URMELE TALE

Urmele tale

pierdute prin iarbă,

prin livezi, prin fân,

prin flori,

miros a parfum.

Le-am găsit

adulmecând peste tot,

ca un copoi,

pe unde-ai hoinărit

în libertate și în tăcere.

Am vrut să le adun,

să le număr

sau să le pictez

pe un un tablou,

să-l p

Devoratorii de păsări de asfalt
se-ntrec în experimente perimate
pe care nimeni nu le recunoaşte.

Noaptea mea desenează pe hârtie
iubirile obscene lăsate pradă întunericului
în care dramele sunt subiect de operetă
şi carnea vie îmbrăţişază dispreţul d

Ferec dorul de tine-n tăceri neînțelese,
ascunzându-mă-n rime și vorbe alese;
cu speranța nebună că fi-va un mâine,
cand voi ști adevărul și calea spre tine.

Mă îmbrac în poeme cu versuri de taine,
În fior de-amintire, cu durere și spaime;
Făr’să vre

V-am lăsat înrădăcinaţi în doruri

când am plecat

trup mirosind a primăvară

aţi rămas ochi prinşi

în obloanele casei

să coborâti cu ea în pământ

să curgeti sub un alt cer

azi tinereţea

nu mai este a mea

în straiele satului

nu pot să mai ţes anotimpuri

doar cimi

Frământări de umbre stranii

Şi de taine nerostite,

Trec, precum etern trec anii 

Şi aucerile-aminte.

Trec nisipuri, se strecoară 

Ca-n abisuri, în clepsidră...

Trece viaţa ca o umbră 

Pregătită să ne mintă. 

Ca zăpezile iertării

Trec spre mâine, iertătoare, 

R