Blog

Cara, căţeluşa mică
Cât o boabă de cafea
E-o roşcată fără frică
Dar, nu ştie a muşca.

Am găsit-o într-o vară
Zgriburită lângă uşă
La căsuţa de la ţară
Când mânca o corcoduşă.

De atunci, plecat-au iată,
Patru ierni de pe aici,
Cara e de-acum...bărbată
Nu se tem

Ambasadorii iubirii
poezie [ ]
poezie de dragoste

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Ștefănescu Romeo-Nicolae [ASiIiVro ]

2009-12-13  |     | 

Ambasadorii iubirii


Sunt stele mii în noapte
pe cerul înstelat...

Luna și-a coborât

Din nemurire a rămas numai o treaptă
Legată de zenit doar cu un fir.
Uitarea neagră încă nu e coaptă,
Mai poartă înc-albastrul de safir.

Din curcubeul meu, numai un vis
Am aşezat dar clipa e necoaptă.
Din ce am fost, azi am ajuns proscris.
Din nemur

O suferinţă- i uneori întreaga viaţă

Când şi tristeţea-i mai amară

Soarele apune în loc să mai  răsară

 Rămâi doar cu o rază  de speranţă

Dragostea aduce-n suflet fericire

E curcubeul unei ploi de lacrimi

Inelul care leagă două patimi

Într-o frumoasă  cli

SÂMBATĂ
M-am trezit mai bine dispusă şi parcă mai bună. Nu am chef de "răutaţi" cu nimeni. Chiar ar trebui să fac o "faptă bună" azi. Sanda! O sun pe Sanda să-mi spună numele medicamentului.
Şi aşa, vine George. Poate are noroc fata asta. Scot hârtiu

unei fiinţe umane, Ciprian

Pe alei de cenuşă, aidoma uitării,

răsari Stare Albă neînţeleasă de gânduri,

alergând pustiit căldura uscată

printre clipe rotinde râvnite de timp.

Şi nu ştii de unde se scutură ceaţa

peste dulcea privire; dintr-o sete lumească

Într-o zi, așa, mai pliurdă,

Sătul de viața asta seacă,

Văzând cum alții beau și zburdă,

M-am aburit și eu oleacă,

De grija banilor să-mi treacă.

Era și frig, ploua cu ciudă

Și tremuram singur pe stradă;

Și, fleșcăit ca o agudă,

M-am rezemat de-o balustradă

Noiembrie, candid ca o fecioară,

Ți-ai așezat frunzișul la picioare,

Din golu-ți ram, privirea se coboară,

Să vadă rătăcită câte-o floare.

Și suferi ca un vis pirdut în gânduri

Când vremea ta urată te mai plouă.

Destinul tău, e scris doar printre rânduri

Alegi între iubire şi păcat

Nisipul mării-albastru strecurat,

Când cerul arde tu rămâi inert

Cuvântul tău nu-i niciodat’ incert.

În suflet pui emoţii cenzurate

În inimă doar vorbele curate,

Nimic nu trece dincolo de tine

Necântărit între ce-i rău şi bine.

Motto:

Nu am, iubito, astăzi, timp
Să vorbim pe-această temă:
Iubirea mea de-un anotimp...
Flori târzii de crizantemă.


E-o toamnă..., ca un vis!
Aşa-mi spuneai mereu
Şi te-apucai de scris,
Zâmbind instantaneu.

Aveai tu o toană:
În vechea rochiţă,
Să ai must în

Joi seara.
Mă trezesc şi văd un imens buchet de flori. Asistenta mă avertizează că va trebui să le scoată din rezervă.
Nu întreb cine le-a adus penturcă ...ştiu! Femeia în vârstă are încă un corp superb. A fost o femeie frumoasă. Lumina ferestrei îmi

ar fi bine de ştiut , înainte de lectură, că vestitele viori  realizate de Stradivarius şi de Guarnieri au fost create din lemn  de paltin creţ şi un anume fel de molid, arbori recoltaţi din Transilvania, din Valea Italienilor. Doborârea arborilor al

Ieri,15 octombrie2011, în incinta Muzeului Etnografic din Pietrosita a avut loc Festivalul ,,Toamnă Literară Pietroșițeană purtând de această dată și numele marelui scriitor Mircea Horia Simionescu trecut în Neființă .
,,Regalul de Literă, Suflet ș

Ne-au sărăcit, ca peste tot în lume,

Un neam de trădători și de hapsâni.

Ne-au murdărit, ca nație și nume,

Din tot ce-am fost odată, ca români.

Dar nu ei sunt români adevărați.

Nu ei se țin ca țara să nu piară.

Noi stăm aici de griji împovărați

Și suferim

     Este o zi cu adevărat minunată, soare oferă o ambianţă de basm desenându-şi razele  asemenea unor fire de aur şi adierea vântului alinta frunzele dând glas unui dulce zumzet.  Lia, fermecată de frumuseţile din jurul ei, tresare de fericirea ce-i

Adevărul,
nu poate
oricine a-l pătrunde...


Tu, dar, eşti o entitate...
Nu eşti de aici, de jos
şi nici de unde...

Eşti muguraşul
Copacului umbros,
din crângul nostru
plin de sărbătoare
din Primăvara
lumii călătoare,
De cazi sub talpă,
te striveşte cel dintâi