Blog

Trec anii prin viață și viața prin ani,

le simt înlăuntru dansând împreună

pe vatra de lavă din mitici vulcani,

când timpul iertării începe să-apună.

Mă-așez pe un brâu de tăcere uitat

în vagi amintiri refuzând să mai vină

la uși redeschise cu vechiul păca

• Ascund în inimă mai multe tăceri, 

Când gândurile toate mă înconjoară, 

La geam dansează altă primăvară 

Alergam printre visele nopții liberi. 

Printre stele petale multe zboară, 

Senina noapte printre calde adieri 

În altă primăvară eram mai tineri, 

Un g

In noapte gândul cu mine vorbește, 

Luna pe cerul nopții mă urmărește, 

M-am gândit să-l pictez pe o pânză,

La geam  strălucește frumos o rază.

Încerc să mă ascund bine între stele, 

Vreau să dorm și să visez printre ele, 

Cuvintele au fost scrise cândva

Simt vântul primăverii, grădina înflorește, 

Vântul printre multe flori, frunza crește, 

Sub crengile vesele aud vântul șuierând, 

Am multe amintiri frumoase iar  în gând. 

În căldura primăverii multe petale zboară, 

Printre flori colorate vreau să stau

Erau odată 3 elemente: naivitate, tărăgănare, valoare, fiecare purtând o culoare, albastru, roşu şi verde. Culori care se redescoperă, iar combinate cu alte culori prescriu metafore febrile.

Prima dilemă: acril sau ulei?

Acril – tango dureros la preţ r

Am în suflet ascuns un trandafir, 

el ține locul unei mari grădini,

Aerul rece al primăverii îl respir,

numai în amintirea ta mă sprijini

O iubire adevărată este mai curată, 

valorează cât un castel mare pustiu,

Îți luminează frumos viața toată,

să îmi asc

Imi pictez sufletul cu multe cuvinte, 

de anii plecați îmi aduc mereu aminte,

Stropi de lumină primăvara picură,

la geamul casei o floare albă tremură.

În lăcașul sufletului fac o mică rugăciune, 

sufletul meu deseori multe îmi mai spune

Acum orașul este

O petală albă a căzut iar pe prag, 

vântul strânge petale albe în toiag,

Zorii varsă peste noi multă lumină,

ferestrele se deschid în grădină.

Plouă, sub un pom mă adăpostesc, 

parcă și florile în grădină povestesc, 

Ascult triluri frumoase de priv

GUSTÂND NEMĂRGINIREA

 „La început era Cuvântul,  şi Cuvântul era cu Dumnezeu,

 şi Dumnezeu era Cuvântul”. (Sfânta Evanghelie dupa Ioan)

Mă-nalț spre tine armonie pură,

din cupa ta să beau adâncul infinit

al veșniciei sacre-a primului venit

ce s-a d

Se rup tăcerile la margine de gânduri

părerile de rău din umbre se desprind

ajung izvoarele în albia din prunduri

când dorurile vin peste uitări doinind.

Iar pacea clipelor rămase fără ceasuri

se scurge-n liniștea decorului umbrit

de fagii care dor

palme din sticlă
susțin
podul de aur-
soarele,
abia se mai vede
prin pâclă...

fumigene:
supa-i reîncălzită-
respirația dragonului
roșu
e tot mai aproape
de strada pietonală...

numărând arginții,
iuda
sponsorizează o altă
mișcare progresistă:
vic

Te vreau pe șes 

precum grâul ales, 

să gustăm amorul

cu chip de fluturași aleși 

să rătăcim prin univers deschis 

în glasul tău de vis 

să rămân un crin special, 

când vara zâmbește 

vesel în noapte, 

un dans feeric 

deasupra noastră. 

să nu spui că nopţile rămân uitate prin câmpul florii soarelui,
să nu spui că rătăcirile sunt doar pentru a pleca
să nu spui că în aerul respirat nu este parfumul 
lăsat cu primul sărut până când...

să nu spui  nici până când 
să nu  ştii decât de flutur

mi-e dor de tine și tu ştii asta
dar nu ştii că adineaori am auzit
cum spui te iubesc
deşi a trecut timp
de când mă îmbrăcai cu o noapte
plină de tine ca o poezie
scrisă cu sange sub piele c-un dor napraznic ascuns
și ca să nu-l uit
amesteci stările tale c