Blog

ce decembrie

primăvăratic

prieteni

și

albastru

Costel Zăgan, GOGYOHKA MEA

A mai trecut un an de zile și vine Anul Nou, cu provocări,

Revelionul, boom pentru papile, cu indigestii, grele încercări,

Apoi repausul „de voie”, cu Sfânt Vasile cel sărbătorit,

Primul în an, cu bunăvoie, de la Apus și pân’ la Răsărit.

Bilanțuri facem

       Geografie lingvistică

       (postarea precedentă)

       Revelion

       Moto: „De-mi faci capul calendar,/ Las la voia dumitale/ Să reduci din el măcar/ Sărbătorile legale.” (D.F. Ionescu Ghindeni, „Soţiei mele”)

       Succesiv, revelionul e

Ne învăluie al vieții amurg

Cu haina lui de vrajă

Simfonie a timpului demiurg

Ce stă în viața mea de strajă

Curgere lină de la izvor pân” la vărsare

Sau poate undă învolburată

Ce răstoarnă corăbii pe mare

E viața nostră de destin trasată.

Roata vieții își de

CLIPELE DIN ACELE DE CEAS

Trec orele rebele prin àcele de ceas,
rostogolind minutele prin vreme,
iar zilele prea scurte care-au mai rămas
par visuri vagi cernute din poeme.
Ascult poemele ajunse pe înserat
pe-o aripă de doruri decupată
din sfinte am

Călătorește privirea pe foaia albă,

glasul vântului rece iar  îl ascult,

La geamuri a iernii rece salbă,

te ascunzi iubite în visul nopții tăcut

Arcușul peniței aleargă în noapte,

eșarfa vântului este atât de rece,

se strâng în călimară calde șoapte,

prin

din balcon, pretutindeni,
baloane de săpun…
țopăieli și râsete…-
cineva
se joacă cu viața.

nimeni în clasă;
ceasul e blocat
între recreații-
cineva
a sunat dintr-un clopoțel.

după geamuri,
se spun povești-
cineva sau ceva
funcționează doar pe bater

          Jocuri de cuvinte – gadget

          Geografie lingvistică

          (postarea precedentă)

          Gadget

          Moto: „Copiii ştiu şi-alt alfabet,/ Specific muncii la computer./ Ei navigau pe internet/ De când erau încă... în uter!” („Pre

Din perspectiva creştină, restaurarea omului înseamnă  însănătoşire, revenire la normal./1/

Normalitatea nu e o convenţie impusă de om, ci o stare de bine hotărâtă de Creator pe criterii  numai de El știute, o Taină.

Faptul că Ştiinţa recunoaşte import

Cu amintiri sosind câteodată

pe gândurile ce alergă-n gol

apari și tu, în alb înveșmântată,

alunecând prin ușa de la hol.

Rămasă-n urma ta întredeschisă,

aud cum vântul deapănă povești

din cartea neuitărilor rescrisă

cu neiertări aproape nefirești.

 .

Le invo

    Framantari

 De ce ti-e inima atat de tristă si pustie

 Si găndurile toate doar Domnul ti le stie?

 Când sufletul se zbate de dor cumplit și greu

 Tu zâmbete imparte să nu știe nimeni dorul tau

  A fost o himera, poveste sau vis

  Ce lumea imparte in ia

Cândva, într-o metropolă-n decembrie

Se semăna teroare, era urgie

Nu numai frigul i-a scos pe oameni din casă

Ci faptul că n-aveau ce pune pe masă.

Era duminică, zi de sărbătoare,

Chiar tancurile ieșiseră la plimbare.

În colțuri, zăreai soldați cu mitrali

Dincolo de bine şi rău

Există fiinţa ta împachetându-ţi sufletul.

Pachetu-ţi pluteşte prin viaţă, nu-i greu.

Apăsător e cuvântul ce-arată cu degetul.

Dincolo de lumină şi întuneric

Vedem lumea în care trăim.

E-un amalgam ceţos sau vis feeric?

Aflăm doar da