Blog

Durerea, tristețea, necazul, boala, răutatea, invidia,
fărădelegea, crima, toate se cutremură de sub pătura păcatelor,
înțepând conștința, care se pleacă smerită în fața Învierii, de
unde Lumina oglindește prin suflete și trupuri.

Cultura generală a c

DOAMNA ALBASTRĂ

E ultima zi din martie și Luna Plină,
luna-ceasta, s-a-mplinit de două ori,
iar Doamna nopții se simte o regină
în rochia-i de satin albastru cu flori.

Va fi iarăși banchet în lumea celestă,
candelabrul stelar luminează fabulos,
Lun

Fâșii de nori aduc învolburarea

Pe cerul de cobalt al primăverii,

Se face loc mai repede-nserării...

De ce-i așa?Se pune întrebarea.

Deoarece, pe tot cuprinsul țării

Ades își fac stihiile cărarea

Trecând să scoată dintre țărmuri marea

S-o poarte-n infinit

Aştept în prag Lumina Învierii

Cu jindu-agricultorului ce-aşteaptă

Să se-mplinească spicu-n miezul verii.

Şi urc emoţia din treaptă-n treaptă,

Crescându-mi ca o pâine bucuria,

Ştiind că Azi a Înviat Mesia!

*

Simt că şi voi, confraţii mei creştini,

Sunteţi pă

A fost răstignită Mila
Pe brațele lebedei
De trei zile piroanele îi țintuiesc aripile
Suferința nu află îndurare
Și ochii îi plâng sânge;
Sacrificiul Fiului Sfânt
Răscumpărate
Păcatele clipelor pe pământ
Cerul plânge graalul se umple
Din chivot s

să-mi spui

Pictorul fetiței mele mi-a trimis astăzi în dar,

O icoană cu Iisus răstignit, nu în altar.

Uitându-mă mai atentă, observ că nu a putut

Să-i pună coroana de spini cum a avut la-nceput.

Cum stau mâinile pe cruce fără cuiele de fier?

A uitat să le picteze sa

Dumnezeu a făcut

lumea în șase zile

și în cea de-a șaptea sa odihnit

poetul

a luat stelele de pe cer una câte una

până a curățat cerul

de pieptul ascuțit al acestora

apoi cuvintele le-a împăturit

unul câte unul

până ce literele au strigăt

în noapte

ca într-un v

azi îţi vorbesc despre
o zi de primăvară
când
toţi oamenii se împlinesc
ghioceii sunt mult mai ieftini
decât în anul în care ai plecat
mama şi-a înghiţit ultima lacrimă
spunând că
te-a visat în livada
din spatele casei
dormeai sub prunul
pe care l-ai plantat
l

            Călătorii geodezice, Ungaria, Hunii (01)

            (blogul meu)

            Moto:

„Cândva...

Îşi călăreau în linişte măgarii

Toţi înţelepţii, până la Cristos.

De când au devenit măgari husarii,

Toţi înţelepţii lumii merg pe jos.”

epigramă d

Lasă-l!

De multe ori, de cele mai multe ori când greutățile apăsătoare mă sufocă, merg la mânăstirea Cozia, ca și acum de altfel.
La vecernie am adormit adânc în fața altarului.
Am adormit rugându-mă! Un zgomot liniștit mi-a „circulat” prin trup.
Prin

Fără să-mi atribui învinuiri,

ajutam la ridicarea valului naturii,

pentru a tăinui goliciunea adevărului.

Măturam toate descântecele

şi ştergeam cu mopul blestemele,

de pe un mal cu colţuri ascuţite.

Aici am găsit inscripţia:” Te iubesc!”

Din detalii ştiute

Cu drag, Domnu’-mi grăiește:

Iubește, uită, iartă!

Mă mișcă sufletește,                   

Nu simt c-ar fi o ceartă.            

Credința ne unește

Și intră, nu stă-n poartă.                          

Cu drag, Domnu’-mi grăiește:

Iubește, uită

Am pierdut timpul, dintre două respiraţii.

Uşor dezbrăcată,

curba vieţii intrase în regim de pensiune:

toate geamurile cu vedere spre mare

iar uşile spre un demisol, redus la-ntuneric.

Respectând itinerarul tinereţii cu meniu la alegere

am îmbrăţişat excur