Blog

Îţi iubesc rândul pe care-l scrii
Cu lacrima sufletului,
Precum iubesc umbra trecerii tale
Pe strada timpului.
Mi-ar place ca timpul să se oprească,
Să-ţi sărut paşii,
Lăsaţi pe aleea zilei de mâine,
Aşteptându-te să vii.
Te aştept să-mi dăruieşti su

Din vechiul nor rămas-a doar cenușă,              

Iar limpezirea are preț stabilit

Propus însă de cei ce stau pe tușă                             

Și n-acceptă o negociere. Cumplit!                        

Viața pe tocuri zace resemnată,              

Î

nu-i nimeni
a fost o părere că cineva bate la geam
dar nu sunt geamuri
într-o lume închisă
lumina pătrunde prin tavan
ca o cădere a cerului pe acoperiş

odihna trupului este obligatorie
în acest spaţiu redus la tăcere
în care nu se spune nimic se ac

Aplauze așteaptă frigul, în arenă,   

Privind rebel spre primăvara cea timidă.  

Din nou valsează fulgii, fără nici o jenă

Clădind obstacole reci, fără cărămidă.

Nici frigul, nici fulgii nu mă pot ține-n casă;

În cizme, cu mănuși ies s-admir un ultim act

m-am acoperit cu o bucată de noapte
după ce am văzut ziua înjunghiată
drept în inimă
sângele ei murdărindu-mi fereastra
de la sufragerie
prin care îmbrățișez infinitul
ca pe-o femeie
cearșafurile albe
de la marginea patului
rămase după plecarea îmbufnată a

Căutăm dragostea,
dar dorul se ascude
după inimi, după copaci,
după pietre, după umbre,
după...
Fugim de suferință,
dar nu scapăm de ea.
Este timbrul lipit
pe scrisoarea iubirii.
Ești fericit sau nefericit?
Uneori ești posesorul
unui amalgam de sentimente.
Te-a

El îşi frânge mâinile şi întreabă pe toată lumea
ce se-ntâmplă cu oraşul acesta de ceară
şi cu marea fără ţărmuri
unde soarele răsare din ape
în dimineţi uitate de Dumnezeu în depărtare,
lumea pare să fie smulsă din somn
ea nu citeşte şi se roagă la

M-am gândit
să vorbesc despre înțelepciune,
și-atunci
găsesc că e mai înțelept să ...
Tac!

Îşi bate handicapul mereu potcoavele
pentru a nu-l ustura copitele
de arşiţa străzii supraîncălzită
de populaţie sau pustietate
că nu ştii ce s-alegi din gândirea
oamenilor diferiţi.

Cântă handicapul în surdină
un cântec de leagăn
că viaţa e şi-a lui chiar
da

Cineva cunoscut care mi-a văzut podul palmei a început să se mire:

  - Cum, acestea sunt mâinile unui scriitor de factură romantică? Mâini care vor să mângâie?

  - De ce nu? Contează că sunt pline de răni de la muncă?

  - Cum mai poate o parteneră să s

Demult, când pe pământ erau regate multe, mărunțele,

Trăia un prinț cam tinerel, deștept, frumos în toate cele.

Pierdu o luptă cu-n vecin, bătrân, dar foarte înțelept,

Care-l ierta dacă-ntr-un an, aduce un răspuns deștept

La greaua, vechea întrebare, ce

pentru noi cei mai tineri
cu aspirații la cer
ar fi nevoie de un milion de iedere
agățătoare
de-un milion de mâini
cățărătoare
poate și de o fărâmă de absolut
cât să ne acoperim sufletul
la început sfinții apostoli erau oameni
cățărați pe vrejuri
însemna m

Întotdeauna mi-a plăcut iarna. Stăteam afară înfofolită bine de bunica, priveam cerul și alergam printre fulgi. Îmi mângâiau obrajii roșii, ochii străluceau de fericire. Eram un copil care se bucura de frumusețea anotimpurilor, uitam de nasul înfunda

Să zic ceva, ca să nu tac…

Cred că oricine se vrea a fi un Ion Creangă al vremurilor sale. Nu pentru a... epata, dar mereu m-am gandit sa las o … „dâră” pe hârtie în ceea ce privește propria-mi copilărie.
Mulțumesc Domnului pentru ceea ce sunt, pentru

în lupta aceasta inegală cu timpul

voi fi sigur strivit ca o muscă

nu am decât o inimă

de pierdut

când vor călca peste mine

picioarele grele ale morții

îmi vor plesni oasele

urletul de dinainte se va înfige în nori

ca o suliță

se va împrăștia în ploaie

apoi se

Au înflorit ghioceii

Și cade primăvara-n pomi
Despletită și caldă,
Învăluind straturi de flori
Ce stau din timp la sfadă.

Respiră sub ai greblei dinți
Lalele, zambile și crini;
Se-nalță pe lujeri pârâți
În necuprinsul de spini.

Florile – chip blând și-n

Sunt dor, sunt bucurie și sunt vis.
Sunt lună, nor și soare-n cerul meu,
sunt ploaia care cade-n paradis
și umbră sunt aici, acum, mereu.
Sunt dor, sunt bucurie și trăiesc.
Lumină sunt în marea de mărgean.
Cu frunza stau în pom și mă-nverzesc.
În val