Blog

Din noiembrie până la sfârşitul lui aprilie nimeni nu poate spune ce anotimp a fost. Toamna s-a pierdut între copaci cu frunze ce nu voiau să ruginească şi zăpadă ce nu vroia să cadă. Noaptea, frigul te face să pui lemne pe foc, iar ziua să regreţi

Alerg, și cad, și iară mă ridic,

În cursa vieții, lungă alergare

Și poți să crezi că nu mai simt nimic

Când stau cu îndârjire în piciore.

Obstacole multiple-am înfruntat,

Cu fruntea sus și ochii scăpărând,

N-am ezitat și nu m-am lamentat,

Deși sudoarea-mi

Mă separ de acele voci ce-mi lasă-n urechi
sunetele unor cântece false
ori zvonuri fără noimă.

Rămân în amiaza cuvintelor cu miez
şi-n ochii cutezători să vadă adâncul
din care iese la suprafaţă lumina şi apa limpede,
filonul care umple golul cu adevă

GÂNDURILE PĂSĂRI

Gândurile bat din aripi şi caută-naltul,
chiar dacă lutul se modelează mereu,
privesc cu speranţă înainte, albastrul,
un strigăt, când tristeţea respiră greu.

Se înalţă în serile prea lungi, solitare,
iar singurătatea doarme făr' de habar,

       Statui de visători                                           Suntem doar cerșetori

         de Camelia Ardelean                                         de Nelu Preda

Statui de visători, sculptate-n lut,                  Suntem doar cerșetori cu

Ziua şi noaptea se trec cu repeziciunea cu care ne aplecăm pleoapele peste ochi. Nici privirea, nici zborul aripilor dinlăuntru nu ne costă nimic. Construim paşi în micimea noastră cu multe etaje şi încăperi în pământ, să ne căutăm uşa-catedrală de

Iartă-mă, apă murdară de râu,
Iertaţi-mă, păsări fără de glas,
Iartă-mă, mlaştină până la brâu,
Iartă-mă, codrule fără lujeri rămas.

Iartă-mă, pajişte înecată în lavă,
Iartă-mă, lan scufundat în noroi,
Iartă-mă, aer îmbâcsit de otravă,
Iartă-mă, patri

pe-o aripă de zeu

câteodată primăvara vine cu lacrimi

şi cu amintiri…

altădată vine ca o adolescentă

 cu săruturi,

unde foiletonăm frunzele înverzite

în antologii bizare cu pagini

în care iadul arde, demonii cântă

şi sfinţii se roagă…

luna blândă, luna de v

-Cine m-a ouat pe mine?
Ţipă cât gura, îl ţine,
Un ou lucios, roşior.
Oare floarea de bujor?

Cum trupul
închis în pielea lui
în carnea roşie,
îşi găseşte seva,
urcare pe treptele luminii
spre catedrala cerului
în care-şi lasă inima
să iubească
pe Dumnezeu Tatăl
închinându-i-se.

Priveşte cu mirare
partea sa de univers
şi împlinit,
începe să în

            Pe portativ                                                  Pe caldarâm

              de Camelia Ardelean                                    de Nelu Preda

Din cenușă-au înflorit speranțe,                  În băutură-am înecat speranțe,

Le-a

Surprize

Marta devine brusc foarte serioasă:

- Am o întrebare problemă care mă roade de mai multă vreme şi aş vrea un răspuns pertinent de la un doctor specialist...

- Eu fiind acel doctor?

- Da.

- Putem încerca, dar dacă te dezamăgeşte răspunsul?

- Nu co

Azi de Florii, Florine și Florica,

Primiți cele mai calde din urări,

Să fiți voioși, să nu știți ce e frica,

Prosperi să fiți și doldora-n cămări.

Alături de cei dragi voi să petreceți,

Acestă zi a numelui ce-aveți,

În dans și ospătare să vă-ntreceți

Din s

Amintiri statornice                                     Amintiri nevolnice

   de Camelia Ardelean                                       de Nelu Preda

Te-aș alunga din amintirea mea,                   Te-aș alunga din debaraua mea

Cum toamna grea alungă,

Eu te-am iubit pe un peron de gară
pe unde trenurile trec atât de rar
s-a consumat cum tragi dintr-o ţigară,
iubirea mi-a părut un hoby arbitrar.

Şi te-am iubit pe-o bancă şubrezită
când teiul vecin se scutura de floare,
cu inima de muguri înverzită,

E Sfântul Gheorghe Mare Mucenic,

Și Mare purtător de biruință;

În cinste voastră un pahar ridic,

Și vă doresc doar bine și putință

Să izbândiți în tot ce vă doriți,

 Iar ziua voastră Gheorghe și Gheorghița

Cu toți cei dragi să o sărbătoriți,

Și sănătoasă s

Viclenia și imoralitatea au făcut casă bună,

Spinii minciunii au fost vehiculați delicat.

Acum știu de ce raiul pustiu o să rămână,

Iar adevărul, ca un păcat, va fi greu de suportat.

***

Adâncă e durerea, sinistrul e strigătul.

În pustiul vieţii răspunde d

Zburdă-n păduricea lui,

Iepurașul cu cinci pui,

Veseli și netulburați,

Alături de alți confrați.

Pe sub tufe relaxat,

Șade ca un împărat,

Bursucelu-n dungulițe,

Țup, în aluni, veverițe!

Ici, alături în urzici,

La răcoare,  moș Arici,

Sforăie încetișor.

Hârciogu