Blog

Gogomanul, se zvonește,

C-ar vorbi cât și un pește.

D-ai țicnit și repezit,

Cu păr creț și năclăit,

Cu o răgușeală-n glas,

Și cu doi metri de nas.

Maică-sa nu ar fi slută.

Rea de muscă și incultă;

Motivă c-ar fi așa,

Că-l născu pe o saltea

Din paie, lângă un p

Cântu-i va fi de privighetoare...

mireasma dimineţilor luminii îi face inel,
soarele îşi varsă focul prin el.

În văzul său verdele îşi soarbe seva,
apele îşi caută fiecare cursul,
drumurile le urmăresc până-n câmpie unde se despart.

Ridică privirea, che

E primăvară iar iubito, iubirea noastră va-nflori

Precum toți mugurii din ramuri, ce vor îmboboci;

Sub Soarele de-aprilie, noi vom sărbători,

Un jubileu al dragostei ce s-o statornici.

E primăvară și mi-e dor de flori de liliac,

Să le culeg, să ți le dăr

satul de-altădată

am intrat în sat ca-ntr-un cimitir,

până mai deunăzi era zarvă mare,

astăzi pe la porţi lacăte-ncuiate,

şi pe drum pustiu om nu se năzare.

unde s-a dus satul cu oameni cu tot,

de-au rămas strigoii pe la cotituri,

casele tăcute plâng cu o

Cu timpul te obișnuiești cu toate ciudățeniile din mediul militar și ajungi să capeți abilități nebănuite. Nu mă refer aici la mânuirea armamentului din dotare ci la cu totul altfel de abilități. Noi stăteam, majoritatea  soldaților în mai multe dorm

Cu timpul te obișnuiești cu toate ciudățeniile din mediul militar și ajungi să capeți abilități nebănuite. Nu mă refer aici la mânuirea armamentului din dotare ci la cu totul altfel de abilități. Noi stăteam, majoritatea  soldaților în mai multe dorm

Sub cutele minţii se ascunde norocul
nici nu trebuie cautat
se zămisleşte ca un izvor fermecat
unde nimeni nu bănuieşte ceva.

Nu spune nimic
de la naştere sunt învăţat să aştept
marea scânteie
ce aprinde focul viu al vieţii
cu amnarul dragostei.

Nu-ţi

După-o noapte lungă, neagră, ce acum s-a isprăvit,
Dintre dealuri se ridică soarele cel mult iubit,
Radiind lumina-i lină peste-ntregul peisaj
Şi trezind totul la viaţă, ca-într-o lume de miraj.

Florile din adormire capul înspre cer ridică,
Scuturându

Cândva se scria despre adultere,
Despre iubirea femeilor decăzute.
Mentalitatea veche este știrbită,
Iar alta nouă încă nu există.
***
Nu există om să nu pice în capcana dragostei,
Cu toții am greșit dând o șansa hazardului.
Nu este ușor să lupți pentru oc

S-au culcat fetele de noapte şi ziua este cu ele,
mă atinge liniştea din umbra de răcoare,
desenez pe oglinzile somnului
o noapte care se pierde în vise.

Când o să se trezească
o să se facă seară pe asfinţite
şi cred că se va relua ciclul care a deven

,, NOTE DE TOAMNĂ''- 2016, Versuri şi ilustrată color, în curând la Editura ,,ARMONII CULTURALE'' din Adjud ( editor Stroia Gheorghe ), cu o prefaţă semnată de domnul dr. prof. Gheorghe Apetroae, Sibiu - critic literar, scriitor şi un motto care-mi a

Nimic n-am lăsat pe dinafară
şi pe Dumnezeu l-am poftit înăuntru,
întreaga fiinţă s-a umplut de linişte.

Universul în care trăiesc e rupt din altul mai mare,
în fiecare primăvară dorinţa învierii-l cuprinde,
sângele purtător de viaţă se crede,
pleacă

Printre rânduri de gânduri alineate asimetric în simetria dintre anotimpuri, ca-ntr-o grădină preadevreme arată, spice de soare îşi înalţă verdele, acum şi florile au prins culoarea nonculorii

de alb, petale sau pete foşnite /

de vânt în lungul apei,

Sunt un suflet şi-mi place mult să iubesc

Nu-mi este teamă deloc  când vorbesc,

Uit de durere şi cred tare, numai  în iubire,

În inima  ea îmi aduce bucurie şi nemurire.

Sunt o inimă mare şi nu am deloc  teamă,

Alerg când cineva suferind mă cheamă.

Nu mă

Condor cuibărit în vârf de stâncă, te implor

Poartă-mă pe aripile tale să cunosc lumea.

Un glas necunoscut mi-a șoptit: te vor devora,

Nu ești din lumea lor, ești străinul trecător.

                                                Nu te hazarda!

***

Mă odih

Lasă cuvintele să-ţi şoptească
ascultă cum îţi mngâie sunetele, auzul
în cântecul inimii.

Risipă de lumină-n amiază
în părul tău căzut şuvite pe umeri,
umbre se cern printre ramuri
cum prin oglindă imagini în fugă.

Îmi pune-n emoţii culori fragede,
dă

Cum să zic, că nu prea știu?!

Azi am vrut harnic să fiu;

Doar că mi-a ieșit în cale

O cucoană lată-n șale.

Dimineaț-am făcut ochi…

Să nu-mi fie de deochi!

Era cam pe la amiază

Și lucid, cu mintea trează,

Vrând, nevrând m-am apucat

Să mă scol și eu din pat.

S

Confidenţe 

Pe la amiază, Cristea se trezeşte rupt de foame. Deschide frigiderul. O conservă de peşte tronează solitară pe unul din rafturi. Strâmbă din nas şi trece în baie pentru a scăpa de mirosul de tren şi de transpiraţie stătută. Din oglindă îl

vorbesc

vorbesc cu iarba lui prier,

mustind sevele pământului,

vorbesc cu lumina

şi mângâi cuibul ciocârliei,

vorbesc cu apele râurilor,

lunecând pe spinări de peşti,

vorbesc cu vântul

ce trece prin pletele arborilor,

vorbesc cu tine, Cerule,

ce verşi luna-n

Siberia - imensă și rece.

Gheața vălurită a acoperit râul înghețat.

Natura netulburată are o frumusețe de basm.

Concursul renilor mă poartă înapoi cu milenii.

Pe întinsul taigalei se aude îndemnul stăpânului.

***

Curiozitatea și ambiția l-au călit pentru v