M-am aşezat pe marginea sufletului tău
să înfloresc lumini din hău
e atât de frig!
doar gândul veghează
umbrele tăcerii
undeva la răspântiile durerii
crabi cu cleştii de aramă
decupează altare uitării
îi văd îi aud
cu tristeţea braţelor rotunjite
peste aduce
Comentarii
Oare am postat-o unde trebuie?
Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!
Vă mulțumesc.
Sănătate!