Blog

HAZARDUL

Undeva, pe un tărâm necunoscut
se deschidea pentru noi un trecut,
astăzi, ne căutăm din întâmplare
pentrucă-n suflet a rămas cărare.

Nu-ţi cer nimic nu este provocare,
iar timpul s-a-mbrăcat cu răbdare
căci printre tăceri şi păreri de rău
doar paşii

E atât de frig!

doar corbii veghează

umbrele tăcerii.

clipe de nebune căutări,

vanităţi

cresc multicolore sub ramuri de ceaţă.

clipeşte eternitatea

acolo

unde cuvintele se prind de cer

cu umbra de lume dezlegată.

Dacă aş putea...

aş strălumina păsările,

albe s

Fraged e timpul care trece, îşi doarme somnul,

doară eu, în trup, simt vremea cum îmi vine.  

Strecurat prin anotimpuri, stau

ascuns prin lume, înşir zale

din cuvinte, să le leg, o plasă,

un năvod să-l arunc pe cer de pot, să prind în el o urmă,

urmă d

Tremură lunca și codrii

Sub însemnul lui Gerar,

Sus pe deal te cheamă plopii,

Dar tu treci pe-aici mai rar!

Cerul și-a întins betele

Peste albele morminte,

Ziua curge spre vâlcele,

Noaptea-și pune noi veșminte.

Tu răsari peste genune

Și din negura de vremi,

Sufletu-mi pribeag rătăcind
printre galaxii și catrene, căutând
cu întunecimile ochilor stinși de pătimire
cioburile clipelor noastre de iubire
cenușa patimilor semănată-n
pământ și-n poeme, crește-n
rădăcinile mătrăgunei și-n visele
a doi brazi c

Noaptea s-a lăsat ca o datorie pentru stele,

pe cer,

agăţată-n crengi cu rădăcini invers, întoarse

din pământ cu poteci de nori de cald şi frig deopotrivă

şi râuri curg de jos în sus, agale şi dor şi vise se împlântă

până la capăt şi înapoi

ca o virtu

Se prefăcea că nu ştie nimic
vroia să pară în ochii lumii o inocentă
şi de fapt în patul ei se negocia prezentul
unde totul căpăta o valoare de schimb
care se aprecia la bursă.

În fiecare clipă de fluctuaţie
corpul ei aluneca sub ceaceafuri
sprinten ş

Adânc, în timp, ca un boţ, o mână de pământ,

meşterul Tată m-a scos la lumină. Era cu mama,

la frământat lutul şi viaţa (a)luneca ca pe o roată,

roata olarului.

Era la o aruncătură de vremea lor. Adunau lemne

şi pietre de var să fie cald, să vopsească

ORA DE DIRIGENȚIE ȚINUTĂ PE LINIA GRAJDULUI

Cu ceva timp în urmă, în ziua Botezului Domnului, am făcut o vizită neașteptată prietenului meu, Nicolae Garaiman, din satul Păsărei, comuna Roșiile, Vâlcea, pentru o mică nelămurire. Era vorba de niște capr

Iarna asta-i grav bolnavă
de-astenie de zăpadă,
plânge-n ploaie cu suspine:
Aştept ninsoarea, nu mai vine.

Iarna asta postmodernă
Şi-a lăsat magia-n bernă,
cerul norii şi-i respinge:
Aş vrea să ningă, nu mai ninge.

Iarna asta-i grav rănită
de-o ură nes

De aş putea să scriu, mi-aş scrie Sufletul

cu mine, dar nu, frânturi doar, ies din gânduri.

Le îmbrac în lut, le zvânt cu_vântul şi le ud cu lacrimi, le usuc cu privirea,

trist

mă (cu)prind în haos de pământ, mai sunt, mai eşti, dar tu, în fâlfâiri de

Copiii sunt fructele trudei noastre în trecerea timidă prin acest Univers paralel al gândurilor mai puţin fertile.
Gustul mai dulce, mai amărui sau mai acru e dat de rădăcinile părinteşti, dar şi de dorinţa fiecăruia de a fi un aperitiv al vieţii, un

La mulţi ani îţi spune tata

Zilele să-ţi fie flori
Să primeşti har ca nimeni alta
În viaţă să nu ai nori.
Clipele să-ţi fie line
Totul să ţi se-mplinească
Zile, nopţi să-ţi fie pline
Sufletul să cucerească
Ultima redută a lumii
Ea credinţa ce-o tânjeşti
Să-ţi

ŢI-AM LĂSAT CĂRĂRI

Ninge dor peste răbdarea căruntă,
de la suspin nici tăcerea n-ascultă
răbdarea este un semn de putere,
când anii nu-şi mai găsesc repere.

Doi visători

Priviri, ape adânci, mă transform în floare,

Îmi spui, uită, de lacrima care poate, doare.

Sufletul respiră liniştit şi mereu veghează,

Inima e un Luceafăr şi stă mereu trează.

M- ai luat de mână şi am călcat pământul,

Suflet drag, îmi alini

Eu scormonesc până-n adâncul unui poem de pe front
pe care-l rosteau soldaţii înainte de moarte
şi nimeni nu-i asculta
pământul era căzut în somn.

În suflet viaţa se chinuia să reziste,
lucrurile îmbrăcau forme fantastice
şi o lumină îi fulgera prin s

Bate în poartă, vântul, şuieră pământul-lut de cuvinte

stavilă fără rost în calea şoaptelor din adânc pe inimă

sărut de stele (cu)prins de timp în alt timp de zbor, în noapte,

cu trecutul în prezent

stă pitit, la adăpost

de frig,

de cald,

de totuna

şi pal