Toate postările (21282)
Filtrează după
Sătul de lumea asta de căcat,
Îmi vine să dau viața înapoi.
Mă-ntreabă Moartea: „Ce s-a întâmplat?
Ți s-a urât așa de rău cu noi?“
Zeiță Moarte, m-aș întoarce-n rai,
Acolo unde Tu m-ai cunoscut.
Ce suplă și ce tânără erai
Pe drumul nostru de la început!
Eu T
Cel care e inert, nu va simți cum vremea tinereții trece
Și nu va fi capabil a-nțelege ce în juru-i se petrece
Căci este dus, ori scufundat în somn de euforice fantasme,
Chiar bucurii de-ar fi și desfătare va rămâne totuși rece.
Ioan Friciu, 13.03.2021
Viețuind în lumea noastră noduri mari ai să dezlegi,
Dar pentru marea reușită stăruie să înțelegi
Că Omu-i zămislit divin, cu început și cu sfârșit,
Cu libertatea limitată. îngrădit de niște legi.
Ioan Friciu
12.03.2021
Covid, sperietoare rea!
Covid, sperietoare rea, cum ai ieșit în calea mea?!...
Mi-am pus și mască și mănuși, nu știu cum naiba tu făcuși,
Subtil să te insinuezi, să mă cuprinzi, contaminezi,
Iar eu, aiurea, ce să zic, să nu pățesc nimic, nimic?!
Jocuri de cuvinte – partidă
Geografie lingvistică
Partidă
Moto: „Deşi în şah «rege» se crede,/ Lăudăros precum vă spun,/ Dup-o partidă, cum se vede,/ S-a dovedit abia... «nebun».” („Nebun după
Rubai-ul este poezie, un catren antic persan,
Omar Khayyam i-a fost părinte, inspirat și de Coran,
Saadi Shirazi ș-apoi Hafez au fost cei care i-au urmat
Să scrie rubaiate pentru purtătorii de turban.
Ioan Friciu, 11.03.2021
„Lamento minor”, „Recunosc” și „Strada mea”, versuri semnate de Mihai Măniuțiu și publicate în volumul „Și încă ceva”, apărut la Editura Tracus Arte, București, în anul 2019.
Regizor de teatru, scriitor și eseist, Mihai Măniuțiu a montat în teatre im
În toate câte faci, nu-i bine să întreci mereu măsura
Și dacă limba te mănâncă cu lacătul închide-ți gura,
Cuvintele, tu mestecă-le-n gând, de parcă ai vorbi
Și caută de-ndată calea să-ți scoți din suflet ura.
Ioan Friciu, 10.03.2021
Nimic nu crește la umbra marilor copaci
nici Brâncuși nici Rodin
Care-i discipolul
doamnelor și domnilor
Secolul XX tocmai a dispărut pe Poarta Tăcerii
ca
o
Pasăre Măiastră
Însă
Diploma pentru cel mai bun român
depășește populația României
Restul nu știe carte
î
Nori grei se strâng pe cerul lumii, rapacitatea stă la pândă,
Prostia e asemeni ciumii, iar noi plătim la ea dobândă.
Se strâng puhoi toți parveniții în ritualuri complicate –
Dând jerfă tot amarul vieții și fremătând constant, din coate.
Venalitatea e
Un vis
Se innoadă ziua cu a nopții taină
Umbrele misterioase se tot întind
Amurgul îmbracă timpul cu o altă haină
Ascunse mistere universul îl cuprind
Santinelă la poarta de vis
E cerul cu stele și văzduhul deschis
Iubire și speranță ce
Se zice că atunci când vezi căzând o stea, un pământean se stinge
Și niciodată nu vei ști când oarecine la mormânt îl plânge,
Tu, treci atât de gânditor pe sub luminile din-nalta boltă
Uitând să-ți cauți steaua ta pe cer, căci teama inima ți-o strânge.
I
Ție,
cea trecută mândră prin viață, sau umil
abandonată, sau dată uitării într-un azil
vizitată doar joia sau
niciodată;
care nu ai apucat decât o nuntă
cea cu pântecul sterp ori roditor fost odată
care plângi puțin și ierți mult
sau care ai uitat să mai
Costel Zăgan
Doar femeia mai rezistă
doar femeia ne arată
dacă-i veselă ori tristă
viața asta blestemată
Doar femeia ne arată
vremuri încotro se duc
doar femeia-i minunată
restul lumii-i balamuc
Vremuri încotro se duc
dacă-i veselă ori tristă
ține lumea sub pap
Week-end teatral clujan... de pandemie
Angajare de clovn, Cartoforii, Idiotul
Tamara Constantinescu
Fotografii din arhiva Teatrului Naṭional „Lucian Blaga” Cluj
S-au scris, în ultimul an, zeci de articole, în presa naṭionalǎ ṣi internaṭionalǎ, des
Iubită, adorată, soție, soră, mamă,
Sau fiică, nepoțică, - tu ești un univers
Și-n lipsa ta, știi bine că totul se destramă;
E-un sentiment ce nu pot, să-l reproduc în vers.
Ești jumătatea noastră la bine și la rău,
Suntem indestructibili când suntem împ
A fost odată un tărâm, cândva, demult,
Iar Bunul Dumnezeu n-a fost deloc avar
Când raiul coborâse, acolo, pe pământ,
Dar eu, copil fiind, de unde s-am habar...
S-au dus pe rând, de parcă s-au vorbit,
Ai mei în țintirim; s-au dus să-ngrașe
Din mustul lor u
Intrăm triști, grăbiți în piață
atragem atenția subretelor
spânzurate în galantare
cât să intre privirea prin urechile acului
și să evadeze în delir,
zilnic grijile lustruiesc balustrade,
sânii mamelor plâng,
pe maidanul aglomerat victime naive
verze împăiat
În astă zi aniversez a șaptezeci și una primăvară.
În anii ce-au trecut, un înger alb de rău mă apărară
Și mulțumiri aduc divinului ce lumea dirijează,
Rugând s-aducă zile-n care soarele să mai răsară.
Ioan Friciu, 07.03.2021
CULTURĂ PRIN MEDALISTICĂ – ACADEMIA DE ÎNALTE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI
Academia de Studii Economice din București, abreviat A.S.E. București, este o instituție de învățământ superior de stat, fondată în anul 1913. Sediul A.S.E. se află în Palatul Academiei Comerciale, situat în Piaţa Romană. Academia de Studii…
Citeste mai mult…
Vizualizări: 13
Capriciile iernii
Cerul este senin dar este ger în curte, Ninge dar vântul începe ceva să caute,Flori de chiciură pe a copacilor ramuri,Dar și flori înghețate acum pe geamuri. De ieri multă zăpadă a început să cadă,Fulgi de zăpadă aleargă tare pe stradă,Văd iar…
Citeste mai mult…
Vizualizări: 106
Ninge în Brăila
Astăzi am mers prin zăpadă fericită,Vântul printre ramuri răgușit iar caută,Orașul cu o maramă albă s-a îmbrăcat,Printre fulgii argintii mereui am umblat. Așa este Brăila când ninge foarte tare, Crengile în copacii goi triști trosnesc,Sunt copil…
Citeste mai mult…
Vizualizări: 94
Într-o iarnă
Iarna pe drum iar veselă bine petrece, Lângă foc este foarte bine și în odaie,Întunericul nopții este acum mai rece Vântul prin zăpadă mai supărat trece. Cade din calendar astăzi o altă foaie, Mai așez un pulover gros iar pe mine, Când focul arde…
Citeste mai mult…
Vizualizări: 112
-->
Comentarii
Oare am postat-o unde trebuie?
Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!
Vă mulțumesc.
Sănătate!