Forum principal

Odă femeii

1.Copilă 
Ce alergi la fântână , 
Cu poala plină de țărână , 
Cu cercei de cireși , 
Cu salbe , 
De nalbe , 
Și alte flori dalbe , 
În tărâm de povești , 
Ce repede crești , 
Ca un lujer de floare , 
Ce se înalță spre soare , 
Tu floare vrăjită , 
Vrei să fii a

Citeste mai mult…

MA PIERD

MĂ PIERD...

Mă pierd,mă pierd uneori în cuvinte,
prin trupul meu ce nu demult,
părea o haină veche spre aminte,
zâmbind deodată când plângea tăcut.
Mă pierd și-mi pare-atât de bine,
cât hăituit am fost eu până-acum,
m-ai renăscut și m-ai reda

Citeste mai mult…

Esti

EȘTI...

Ești ploaia de stele,Universul meu gând,
o carte din mine,în dor și visare,
stăm față în față un munte Pământ,
înălțări către vârfuri și-n valuri o mare.
Ești visele mele și pașii-mi desculți,
din sufletul meu,răsărit peste ape,
stăm

Citeste mai mult…

Cuvantul

CUVÂNTUL MEU... 

Cuvântul ce-l rostesc poartă-al tău nume, 
din pieptul meu la fel ca-ntaia oară, 
rostirea lui ar vrea ca să inunde, 
în dor, dar nu vrea ...ca să doară. 
Numele tău coboară din divin, 
căldura lui ne copleșește firea, 
pe buze sfinte trece

Citeste mai mult…

ANDREI PLEȘU-Jurnal de (in)actualități

Citeste mai mult…

sarutul

SĂRUTUL 

Aș vrea să îți sărut privirea sfântă, 
sub îndrăzneala de-a privi în zare, 
când gând mă frânge spini se-mplanta, 
aș vrea să-mi fii poteci,sau cale. 
Sărutul meu e înfrățit cu malul, 
când mări se scald în vremuri fără tine, 
întreabă -apusul cât

Citeste mai mult…

Un boț de carne

Iunie 13, marți .. o zi de vară minunată cu soare și ciripit de păsări .. Minutarele erau undeva în jurul orei 18 unde-și dăduseră intâlnire cele trei ceasuri rele ..Maternitatea tocmai își renovase acoperișul și ce mândrețe de acoperiș. De-odată o f

Citeste mai mult…

Album cu diplome Chronos 2013

Citeste mai mult…

Cocosana şi anotimpul alb - proză propusă pentru revista Chronos

   Deşi în acest an, iarna s-a jucat de-a v-aţi ascunselea cu noi, în sfârşit, zăpada a început să coboare lin şi să îmbrăţişeze pământul. O dată cu apariţia ei, cerul s-a contaminat de fulgii albi şi s-a deschis la culoare. Şi prin urmare, fulguiala

Citeste mai mult…

Chronos - Penița de Aur, anul I, nr. 5-6, iulie-august 2013

Citeste mai mult…

Capul lui Decebal - proză propusă pentru Revista Chronos

   Soarele de primăvară îşi împrăştiase razele pe cer, pentru a încălzi ţinuturile Cazanelor Mici din Defileul Dunării. Printre munţii stâncoşi şi proaspăt înverziţi se strecura Dunărea agitată de un vânt uşor. Imaginea lor reflectată pe suprafaţa ap

Citeste mai mult…

Femeia

 

Strop de rouă pură, în cupa nemuririi,

Ascunzi în ochii tăi cu umbre de splendoare,

Lacrima-ți duioasă pe-altarul strălucirii,

Teși visul cu aripi ce-ți dă vieții culoare.

 

Rămâi floare-aleasă, de este ger sau soare,

Cuvintele-nfloreşti în trupu

Citeste mai mult…

Ghinionul - proză propusă pentru revista Chronos

   Simonică mergea încet pe faleza din Orşova cu gândurile sale. Mai privea din când în când Dunărea acoperită pe margine cu preşul de verdeaţă. Pescarii aşezaţi pe panta pietroasă, care  aşteptau să se agaţe vreun peşte de cârligele undiţelor fumau

Citeste mai mult…

Expoziție Laurențiu Midvichi la ICR Lisabona, cu ocazia Zilei Culturii Naționale

Expoziție Laurențiu Midvichi la ICR Lisabona, cu ocazia Zilei Culturii Naționale

În contextul unor evenimente mai ample dedicate sărbătoririi Zilei Culturii Naţionale, ICR Lisabona a inaugurat, miercuri 15 ianuarie 2014, o expoziție a pictorului Lau

Citeste mai mult…

Pe cărări lumină

Cerul de smarald mă alintă’n şoapte,

Cântecu-i divin e ţesut de noapte.

Umbrele năuce fug prin amintiri,

Se pierd în lumina caldă din priviri.

 

Oazele de vise prefăcute-n scrum,

Mirul împlinirii picură pe drum.

Gânduri de iubire mi se vor şirag,

S

Citeste mai mult…

Picuri de gând

de ochi trişti mă las privită

răspund
ochii în sclipiri

lacrima...

e vămuită
de tumult de amintiri
de intrebări fără sfârşit
plăsmuite-n univers
când cu soare
când umbrit

de ce noaptea este neagră
unde s-ascund stele-n zori
cum poverile ce-s

Citeste mai mult…

Semn de slavă al iubirii

Emoții albe, tot s-aprind

Sub feeria nopții rece,

Priviri mă-nvăluie pe rând,

Timp fugar, ca viața trece.

 

Praf de stele cerul cerne

Peste freamăt de dorință,

Vălul nopții se așterne

În tăcerea-i de credinţă.

 

Ochiul nopții se prăvale

Pe cărări n

Citeste mai mult…

Zborul spre infinit

Zborul,

mereu spre infinit,

despică aerul în doua lumini,

compune nemărginirea

ce arde în trupul minţii

(viaţa, iubirea, moartea),

presară pulbere de stele

pe aripi de dor.

 

Cerul,

potir de argint,

destramă menirea

peste amurgul sângeriu,

aprinde

Citeste mai mult…

Unirea Bucovinei prin poezie

Unirea Bucovinei prin poezie

Sub auspiciile respiraţiilor de dor eminesciene pentru Bucovina, poetul şi neostenitul militant pentru propăşirea naţională, Vasile Tărâţeanu, şi-a încheiat anul 2009 cu o realizare cu totul deosebită în spaţiul nostru li

Citeste mai mult…

Încotro ne îndreptăm?

Încotro ne îndreptăm?

 

Unul din profesorii mei din Școala pedagogică ne spunea că cine nu are modele rămâne rătăcit toată viața. Modelele sunt exemplarele pe care ne place să le urmăm. Modelul rămâne un fundament pe care se construiește personalitat

Citeste mai mult…