Din preaplinul sufletului meu
poezie [ ]
Poem spiritual-religios
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Ștefănescu Romeo-Nicolae [ASiIiVro ]
2013-06-03 | |
Știam de Lumina Ta Hristoase,...
Se va coborâ atunci,...
Când voi veni spre T
La cumpăna nopţii stelele îşi mascau privirea,
fluviul prindea în braţe apele zbuciumate,
gândurile se înşirau în perdele la orizont
prin care femeile priveau lumea
cu tălpile goale pornită pe drumuri,
cum cuvintele
neascuţite pe nici un tăiş de iubir
Sunt schimbător ca vântul,
de la dulcea adiere la vuietul năprasnic,
ploaie măruntă ori repede sunt;
peste deal, peste câmpie,
peste inima ta ca o frunză.
Chiar soare răsărind
ce urcă şi coboară lumina pe boltă
mai binefăcător decât fructul
şi apa pe
Suflete locuite
poezie [ ]
Poem spiritual-religios
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Ștefănescu Romeo-Nicolae [ASiIiVro ]
2013-06-01 | |
Copilul meu, izvor de veacuri,
Şi-al vieţii gri verde nervură,
Îţi iei puterea din adâncuri ,
Şi-nalţi ecou de viaţă pură;
Copilul meu, tu eşti lumină,
Din raze de soare şi stele
Şi, din privirea ta, senină,
Se vor hrăni zilele mele;
Copilul meu, tu eşti
La capătul privirii
trec turme de viţele
la primul lapte
pasc iarbă albastra, sunt
frumoase ca mamele tinere
eliberate de durere
durerea
a trecut în ţipătul pruncului
şi va sta acolo, nestingherită,
până intră în gară
ultimul tren
Mama surâde…
poate pruncul
Când sexul face târg în poarta cetăţii
şi se dezbracă trupul de veşminte,
noi încă mai socotim din ochi
marfa ca pe mănunchi fraged,
să nu fim păcăliţi cu vreo uscăciune.
Negreşit va veni şi lehamitea
clătinându-se pe picioare ca un beţiv
nelămurit de a
În rătăcirea minţii
trăgea adânc aer în piept
urmărindu-şi umbra
cum luneca pe lângă el.
Orele se târau cu viteza melcului,
i se părea că zorii
nu aveau să mai vină niciodată.
Când durerea şi spaima
i-au invadat inima, încerca
să-şi imprime în memorie
(
Voal de seară la mână mi-am legat,
În adieri de linişti îl flutură doar gânduri
Până târziu aşteaptă...
Prin noapte, ca o trenă, pe umăr dezvelit
Se lasă-n falduri grele
Prea pline
De multele dorinţi.
Diafan rămân
Contur
Muşcat pe buze
Timp din cli
timpule
o, nu mai pot să lunec prin vraja ta, timpule,
tu ești mereu altfel și totuși același, ești veșnic
și totuși trecător, clipele sunt aceleași de la o zi la alta
și totuși altele, un fel de instantanee fotografice
care nu se mai aseamănă unele cu a
Norul
de nelinişte
se condensa în frustrare.
Îşi sprijinea
capul în mâini,
zâmbind,
văzându-şi eforturile ochilor
ce priveau,
concentraţi,
figura în care se citea
încrederea.
Zâmbind
în sinea lui,
se îndrepta înapoi
în momentele de realism
şi simţea
cum se încălzeşte
pe dinăuntru...
regăsește-mă în petalele
risipite în rosu ori albastru,
sau în pielea asfaltului
ce se tatuează
în rosu ori albastru,
eu nu sunt trandafirul,
doar
noaptea torn picurul de parfum,
când treci evitând
haoticul trafic,
asculta-mă strigând în rosu
iubește
Oraş scăldat de ape, vestigiu geto-dac,
Eternă aşezare, din veac şi până-n veac,
În tine m-am născut, cu Dunărea aproape,
Crescută-n bucurii şi-n legănări de ape.
O Deltă înverzită, formezi în drum spre mare,
Miracol ne-ntâlnit în răsărit de soare
Ești gândul zămislit, cuvântul în popas,
Privire-ocrotitoare și cântecul din glas,
Prietenie sacră, neobosită umbră
Alearga mulți la tine, puțini pot să ajungă.
Absență trecătoare, tăcere fără grai,
Dorința-i ne-mplinită, să ceri fără să dai,
Cei luminaț
În efortul
şi voinţa
ce se dizolva,
revenise printre umbre
nedumerit
de şirul de pete rotunde
care pluteau deasupra.
Inima izbea
cufărul pieptului.
Cu stomacul
ridicat în gât,
cufundat
într-o neagră disperare,
nu putea
articula decât nişte şoapte.
Când era să fie pregătită,
viaţa avea
să-i iasă în întâmpinare...
Călărea în fugă ziua, seara îi venea în urmă,
O durere-mi strânge pieptul, dorul, liniştea mi-o scurmă;
O, tu amforă-a tristeţii, suferinţe-aduni în tine
Şi-mi faci inima să bată când, fatidic, noaptea vine
Sufletul îmi arde-n flăcări precum soarele-n z
Academia de Studii Economice din București, abreviat A.S.E. București, este o instituție de învățământ superior de stat, fondată în anul 1913. Sediul A.S.E. se află în Palatul Academiei Comerciale, situat în Piaţa Romană. Academia de Studii…
Citeste mai mult…Cerul este senin dar este ger în curte, Ninge dar vântul începe ceva să caute,Flori de chiciură pe a copacilor ramuri,Dar și flori înghețate acum pe geamuri. De ieri multă zăpadă a început să cadă,Fulgi de zăpadă aleargă tare pe stradă,Văd iar…
Citeste mai mult…Astăzi am mers prin zăpadă fericită,Vântul printre ramuri răgușit iar caută,Orașul cu o maramă albă s-a îmbrăcat,Printre fulgii argintii mereui am umblat. Așa este Brăila când ninge foarte tare, Crengile în copacii goi triști trosnesc,Sunt copil…
Citeste mai mult…Iarna pe drum iar veselă bine petrece, Lângă foc este foarte bine și în odaie,Întunericul nopții este acum mai rece Vântul prin zăpadă mai supărat trece. Cade din calendar astăzi o altă foaie, Mai așez un pulover gros iar pe mine, Când focul arde…
Citeste mai mult…
-->
Comentarii
Oare am postat-o unde trebuie?
Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!
Vă mulțumesc.
Sănătate!