Blog

Dialog cu Valeriu CERCEL

despre poezia PLAGIAT

Mihai LEONTE

Sunt uimit şi chiar constat,
Că ăsta nu e...PLAGIAT!
Vrei să ne arăţi cumva,
Că nu este poezia ta?

Valeriu CERCEL

Poezia-i plagiată
Şi-ncă foarte bine,
C-a mai fost scrisă o dată,
Tot

DEZOLARE AMARĂ

Iubire, te-am cântat ca un poet

Trăindu-te cu sufletul curat.

Dar cum nimic nu e perfect,

Ca şi alţii, şi eu m-am înşelat.

Deci, n-am fost primul păcălit

De săruturi false, dulci cuvinte,

Ce cu intensitate le-am trăit

Crezându-le aşa de sfin

În ciorba în care plutim fiecare

Se află de toate din plin.

O ciorbă cam deasă şi fără de sare

 În care s-a pus şi pelin!

Şi zeama amară şi nefiartă bine,

A prins un miros cam ciudat!

Dar, merge-n cazanul nebunei cantine

Că nu-i timpul pentru gustat!....

Un "China-White" te salta mai sus de paradis

Te spala de cosmaruri o doza de hasis,

Sevrajul te arunca intr-un cumplit Spital,

Unde rezisti o vreme c-o doza de fortral...

Privesc printre zabrele, tremur usor, si tac.

Iar la plecare cumpar o portie de "cr

Să nu juraţi iubire

Niciodată.

Iubirea e un lucru sfânt,

Nu poate fi legată

De cuvinte

Precum un jurământ.

Păstraţi-o simplă,

Curată, ca o floare....

Faceţi-o doar

Un simplu legământ.

Cu voi, cu ea,

Cu inima ce doare,

Cu tot ce are

Viaţa pe pământ.

Curată va trăi

Tainicul public

Doamne, cît de sus te-ai dus!
Nici cu gându’-n stare...nu-s
Să mă-nalţ atât de sus,
La pieptul tău să fiu pus.

Mi-ai alungat norii de pe frunte

Şi ochii mi-ai deschis, la minte:
– Cată-ţi de drum (ia aminte!),
Ia-ţi gândul de la cele

Să retrăim momentele de vis

Ce ne-au adus atâta fericire

M-ai răsfăţat cu-a ta dulce iubire

Parcă plutesc cu tine-n Paradis

Târziu în noapte mă gândesc

La universul nostru fermecat

Parfum de violetă - nmiresmat

Unde doar chipul tău îl desluşesc

Eşti uneo

Spune-mi cum să-mi scriu poemele

şi cine să le rostească în gând?

Lacrima florilor să se topească

într-un mir mângâiat de miros.

Păsările îndepărtează amurgul,

cu cântece care sfâşie tăcerea

şi cad pe straşina umbrelor clipele.

Mâinile cu palmele făcute c

Când haina sufletului
e prea strâmtă,
ai vrea să-ţi întorci privirea
înapoi, la clipa de lumină,
spre trăirea senină,
când împleteai
speranţa cu candoare
şi zâmbetul, cu iubirea imensă
ce venea de la soare...

Dar, ca o dâră sumbră pe alte poteci,

ve

Mi-e greu în lumea asta degradată

simt că mă sufoc, gândul mă frământă

sfârşitul e aproape şi inevitabil

decădem din ce in ce mai mult

Nici nu încercăm din indolenţă

să reparăm ce se mai poate

suntem  epava ce a eşuat

în labirintul drumului uitat

Conştiinţ

SUB SALCÂMUL GREU DE FLOARE...

- rondel -

Sub salcâmul greu de floare,

Printre care luna curge,

Aurind a lor splendoare,

Din altare demiurge...

Ochii tăi-s două izvoare,

În zăgăzuiri liturge,

Sub salcâmul greu de floare,

Printre care luna curge.

Şi...furat

De după gard se răsfrângeau                                Fumoşii irişi mă sfdau

Culori albastre ca de cer                                      Cu-albastrul lor de ape

Şi mâinile parca-ntindeau                                     Ca nişte cupe deschid

Te-am cunoscut în visele trecute

Prin geana mea... clipirilor oprită.

Uşor, ca dorul clipelor tăcute,

Te-ai strecurat în noaptea adormită.

Cu zâmbet, flori îţi deschideau cărarea

Şi fluturi te-nsoţeau în drumul tău.

La semnul tău, apoi, s-a deschis zarea

Au cucerit Orasul grupari autohtone,

Yakuzele locale, cu ganduri monotone,

Ce asi disputa sumbru iluzia Puterii...

Iar peste tot pluteste parfumul dus al verii...

Orasul pare sumbru, pierdut, si fara scop,

Cu strazi murdare, goale, cu-n aer interlop,

Sfars

Eminescu este un astru ţâşnit din adâncurile cerurilor din Răsărit. Ca şi «Luceafărul» său, şi lumina lui a străbătut, înainte să ajungă până la noi, o cale lungă."

Rosa del Conte

Rosa del Conte, simbol al culturii române în Italia, a murit la vârst

Zână – tulburarea minţii –

Pui pe jar până şi sfinţii

Cu chipul tău fermecător,

De neatins pentru un muritor.

Îţi curge părul ca o ploaie

Pe trupul zvelt, ca o văpaie

În care să-ţi rumeneşti visele

Şi să arzi în flăcări nopţile.

Voinţei mi s-a pus zăg

Sunt turnat în plumb, pe viaţă,

Cu sufletul gol, ca o paiață.

Croncăne corbii pe oala

Ce-mi toarnă-n suflet smoala.

Vântul și-a întins aripa

Înghețând pe fereastră clipa,

Flori de gheaţă, efemere,
În amorţire de visare...

Un nor, ce s-a legat de

ORTOGRAME

CAR  / C-AR

Car! Car! Car! o cioară,

Sus pe car spunea,

C-ar zbura la moară,

Sau că ar mai sta.

VAR  /  V-AR

Un sac plin cu var,

V-ar aduce iar,

Ca să văruiţi,

Sănătoşi să fiţi.

NAI  /  N-AI

Dacă n-ai un nai,

Spune că nu ai.

Şi-apoi vom vedea,

Din ce v

Tarfele, borfasii, hotii, detracatii, proxenetii, somerii, canalistii, disperatii, toata aceasta populatie fara de sperante, atotprezenta, fascinanta, mizerabila, prafuita, scurgandu-se prin colturile ascunse ale Orasului, flamanzi, famelici, cu ochi

     Filmul documentar Burzynski este povestea unui doctor şi biochimist, Stanislaw Burzynski, care a câştigat cea mai mare bătălie legală împotriva Food and Drug Administration din istoria SUA. Bătălia sa cu guvernul american a avut ca obiect tratam