cafeaua este aur
chiar dacă omul e de rând -
aduce sentiment de bogăție
când bogății nu sunt....

e neagră, zici că-i diavol
fierbinte ca și iadul -
e pură, dulce, ca și-un Înger
care ne trece pragul...

realizăm de toate
fără a f

             Nicolae Birceanu, Partide ratate, Editura Editgraph, Buzău, 2019

          La Editura Editgraph, Buzău, a apărut în iunie 2019 cartea scriitorului Nicolae Birceanu cu titlul hâtru „Partide ratate”. Dacă vă gândiți la jocuri sportive sau l

Cap. 12

.

Rezumat cap.11

George Apostol își îngăduie o scurtă pauză de odihnă și reflecție, punând la punct unele detalii tehnice, neluate în calcul inițial. Își face timp și pentru conservarea vânatului, dar și pentru pregătirea primului prânz, îndepli

Mă ascund printre gânduri tăcute,

ascultăm ale nopții gingașe flaute.

Se scurg tăceri în fiecare clipă,

timpul ne atinge cu a lui aripă.

Cu tine vreau iar să rătăcesc,

stelele toate iubite ne urmăresc.

Să ne amintim de trecutele ploi,

când pe bancă visam am

Stillo era încântat să se folosească de ochii umani. În timp ce-și împingea  căruciorul pe culoar, își tot rotea capul, ba la dreapta, ba la stânga, și savura  roșul aprins al cutiilor cu pastă de roșii, sau portocaliul celor cu cereale: Ce distracți

Aceleaşi ploi se smulg din nevăzut

Şi-aceiaşi nori îşi strigă biruinţa;

Înoată-n sânge pseudocredinţa –

Un suvenir din mărul revolut.

Aceiaşi câini se-nhamă la trăsuri

Şi-aceiaşi „morţi” îşi urlă nefiinţa;

Ne costumăm războaiele-n Levinţa*,

Când foamea naş

NOAPTEA ACEEA…
(Corneliu Neagu, 05.07.2019)

Noaptea aceea - noapte toridă de vară,
nici-o adiere, nici un zgomot afară…
Pereții curbați, adunați în oglindă,
voiau în ghiocul lor să mă prindă,
iar umbrele nopții, plutind prin odaie,
rupeau din oglindă

Orizontul îşi pierde din contur
printre culori de curcubeu
în ploaia visătoare
acolo-n depărtări,
umbră străină, te-ai ascuns
pe cărări albe
într-un feeric decor
mă-nfioară gândul
că-mi eşti pereche...
culeg un colţ de soare
din cerul toamnei
la hot

 E întuneric și trist,

Și eu mă plimb cu tălpile sângerânde,

Într-o rochie sufocant de albastră,

Din care răzbat infime picături aurii de viață,

Luminând și parfumând o beznă râncedă de vechimea dorului tău.

Umbra timpului
 
Cade umbra timpului în van,
Cum se duce timpul an de an.
 
Braţul lui de vânt ori mâna ta,
Semn de-adio tragic îmi făcea.
 
Cat de zor în noapte iar şi iar,
Pasărea spin căzută în zadar
 
O caut pe- albastrul de sticlă ceresc
Degeaba însă, că n-

o, dulce cântec…
 
o, dulce cântec, mă cheamă marea
și depărtarea,
valuri înalte, spumoase, verzi,
din ochi le pierzi,
în larg corăbii alunecă pe-albastrele unde
în zbor pescăruşi le răspunde,
cântecul lor, ţipăt de noapte,
în neagra singuratate.
aş

TANGOUL
(Corneliu Neagu02.07.2019)

Răscolind tăcerea, lungile ecouri,
pe la miezul nopţii, se întorc din nou,
să-mi aducă-n taină magice tablouri
redescoperite într-un vechi tangou.
Era o tavernă cu ferestre scunde,
noi dansam tangoul fără spectatori

Ploaia tulbură amurgul,

pași grăbiți sparg

 timpanul zilei care moare.

Prin insomnii tresar neliniști de cuvinte

de atâta potop să nu rodesc

mâzgă şi noroi.

Dimineaţa muşcă arborii

din faţa ferestrei,

într-o mişcare caldă.

îşi amplifică languroasă cântările.

Tu eşti încă departe,

în adâncul de somn şi vise,

cu degetele şerpuiesc ispite,

pe coapsele si pieptul tău,

 râzi, mă săruţi,

simt dorința cum se deschide

pl

Nu mă mai interesează părerile voastre împărțite

și mă refer la toți cei care trăiesc într-o simbioză aparent comensuală

(precum cea dintre Sorina

fetița de opt ani din Baia de Aramă

și toți asistenții ei maternali

statali

procedurali

gen Maria Pițurcă!)

eu

Înlănțuiți
de Gabriela Mimi Boroianu
22.06.2019

Îmbătrânim... copaci cu frunza rară
Într-o iubire veche-ncarcerați,
Cu rănile râzând la subțioară
Și ochii de nevoi încercănați.

Ce gânduri trece timpul printre noi...
Îngemănate ca într-un sărut
Timide-mbrățișă

Cât mai avem bunici pe lume

E bucurie mare, de socoți!

Chiar de-s senili ori puși pe glume,

Tu ține-i lângă tine, cât mai poți!

De le-am făcut case anume

Și credem că e bine pentru toți,

Cât mai avem bunici pe lume

E bucurie mare, de socoți!

Au mers cu noi

.

Când umbra se revarsă în ape

cuprinde apusuri

şi urmele paşilor adânci

nisipuri albe rămân

după valuri

ştergând visul iubirii de ieri

marea absoarbe şiraguri

de lacrimi din clipele despărţirii

se simte răceala

gustului de sare din ochii tăi

suntem turnuri vi