Blog

Cine nu vrea să o cunoască?

Suav sentiment care nu doare,

Când strălucitorul astru apare,

Ştie despre ea să vorbească.

Tristeţea din suflet...dispare,

Un boboc cu iubire să privească,

Floarea lui să o ocrotească,

Printre stele învaţă să zboare.

Îngenunchi

Răutate și ranchiună

Întâlnești mereu în lume!

Sunt reale, nu sunt glume,

Convertite-s în minciună.

Poate cineva să spună

Fără riscuri să-și asume?

Răutate și ranchiună

Întâlnești mereu în lume!

Se va naște un anume

Curajos ce se răzbună,

Își va făuri renum

MOAB, nume disputat și contestat

Moto: „Dumnezeu nu a putut fi pretutindeni, asa ca a creat mamele!” proverb evreiesc

1. Moab, între legendă biblică și istorie

Moab (în ebraică Moab,  מוֹאָב‎; în arabă مؤاب‎‎ muʾāb;   în tiberiană  mōʾāḇ; în vechea

n-ai să te-ntorci iubito

n-am să mă întorc nici eu

pe altă stea e ziua-n care-ți legam

părul în cozi la spate

pătruns e trandafirul de roșu efemer

deconspirată e iubirea de molecule apte

la geam stă și așteaptă

un tainic mesager

dar e uitată calea

și nu mai ș

Am bătut cu dalta pietrele lunii
la solstițiul de iarnă
când magii s-au pornit spre steaua orientului.

Nimei n-a înțeles carminul flăcării vii
din focul sunetelor ce ard bucuria
în sufletul colindătorilor.

Am rămas în magicul cânturilor vechi
poemă de îns

Din nou, eu mă ridic în nori...

De ce nu vrei și tu să zbori?

Voi fi din nou, în Paradis,

M-oi bucura, măcar în vis.

Aici sunt flori și păsări... cânt!

Dar mai frumos ca pe Pământ.

Plutesc în  aer fluturași,

Prin iarbă, cântă  greierași.

Ființele cu voie

Agapie albă

Singurătatea doarme pe cumpeni de fântâne,

E-atâta liniște pe mapamond,

Îngerii se retrag prin firide de dor,

Pleșuva lună a căzut în izvor,

Umblă prin suflet o spaimă ascunsă-n păcat,

La Agapia două clopote bat,

Vaste tăceri luminează priveliș

Amor, amor și iar amor,
Eu doar pe tine te ador,
Și nu mai pot de-atâta dor,
Fără iubire, gata, mor.
Căci doar cu tine pot să zbor,
Departe tare, până-n nor...

Eu ies din cuvinte
cu vorbe care nu spun mare lucru
și tu le crezi împrumutate din cărți,

chiar dacă mă privești cu nepăsare
înveți să fii mai docilă
ca o lupoaică îndrăgostită.

Nu știu cum să te iau în brațe
pari supărată pe toți bărbații
cu legături stră

Răde iubirea

din toată inima cu drag

de viaţă şi dorinţă.

Plânge iubirea cu bucurie

printre clipele zilelor şi-a nopţilor

dansând pe ritmuri de fericire

prin sufletul ce cântă doina inimii

de pe portativul plin de note dragi

cu suspine şi dor nebun.

Tace iubi

Pe prispa verilor de foc,

Am zăbovit cu nonșalanță –

Indispensabilă vacanță

După plonjonul în amoc.

Mi-am pus din raze cozoroc,

Uzând de-a soarelui restanță,

Pe prispa verilor de foc,

Am zăbovit cu nonșalanță.

Avut-am lacăt la noroc,

Stăteam cu norii în bal

                            șoptește Don Profesor.

                            Ce zici?

                            Nimic. Doar o amintire…

                            Povestește!

                            Bine...                    

   Fusăi pe la un amic și, la întoarcere, zic să trec și pe la un bancomat, subțire, un 50 de RON de-un pachet de țigări și-o bere cu rest de la Lulu.

  Bine...

  Ochesc animalu', bag cardul, tastez cu soarele în ecran și dobitocul sughiță.

  Ce spuma m

Nu știu de ce unii oameni își caută moartea
când ea și așa vine când nu te aștepți,
mi-a rămas ceva bun:
teama de nefast, de întunericul minții
în care te cheamă voluntar toți dracii.

În iadul plăcerii suferința așteaptă,
să depășești linia neagră
care nu

Cu un efort deosebit, am reușit să fiu cuminte aproape o săptămână, ca să mă ia mama la defilarea de 1 Mai.

Fiind între organizatori, mama mergea dimineața devreme. La opt am fost acolo. Ea s-a apucat de treabă, împreună cu celelalte doamne din comite

Cu sărutul Tău,  îmi ud  buzele arse de dorul iubirii

Ești îngerul meu, respir cu a Ta suflare, sunt chiar viața Ta...

Din palmele  Tale  mă hrănesc cu  milă, ai  gustul fericirii

Atât de tare te vreau, te ador, te iubesc și Te voi aștepta...

Cânt duio

Peste lunca înverzită,
Din obraji de cer curat;
Peste-o apă limpezită,
Ieși astru purpurat.

Trezi lumea mărunțică.
Ici, din mușuroi bombat,
Vecinica mea furnică,
A ieșit la adunat.

Dintr-un corcoduș, alături,
Coțofana a zburat.
Un țâstar zvârli tre

Nu pot greși decât într-un loc
din care am pornit pe un drum
pe care nu pot să-l urmez până la capăt
și ceața formată e un obstacol.

Mă întorc înapoi ca să scap,
dar mă pierd în tăceri ascunse și grele
într-o boală care macină gânduri
și roade-n tavanul mi

Durerile patimilor

îşi scutură

broboanele de sudoare

fără să-şi potrivească

secunda sau minutul

fixându-şi răul în capcana timpului

care nu ştie nici el

ce-aduce şi ce ia.

Rămân prinse

de trecerea lină

a clipelor nenumărate

curgând la vale

pe coasta sufletului

îm