Cerul s-a strâns în buchet, azi, de crizanteme,

în primăvară. Îşi curge petalele din el, în pic

-uri mărunţi şi molcomi, de ploaie.

În ropotul strigătelor de dor,

cerşeam tăcerea să-mi şoptească

cuvinte,

vorbe

(pe care nu le-am învăţat).

Nu mi-am desc

înmugureşte dragostea

cade seara cu minuni

peste răi şi peste buni,

cu un cer de platină,

stelele se clatină,

noaptea-i seacă şi e plină

de luceferi şi lumină,

creşte iarba peste stele,

peste gândurile mele

şi luna când răsărea

o vedeam cum sângera,

cum cădea

În mâinile tale sunt o formă de idilă
neîmblânzită încă destul,
sunt neformatat pănă la punctul final
rămas între pereţii vechi şi noi
în care stilurile clasice şi moderne se întrepătrund.

Am imobilizat gustul femeii îndrăzneţ
încât bărbatul din mine

 ”D Ziua Internațională a Poeziei”, gândul meu ...

E ... VIAȚA

E cerul nesfârșit de vară
Și pasărea ce pleacă-n zbor
E cel ce râde-ades pe scenă
Și plânge în ascuns, că eactor

E fluierul de mierlă
Ce urcă spre înalt
E câmpu-ntins și înverzit
Și mâna-ntinsă, s

Nu ştiu de ce mă paşte un (cu)tremur deşi

am ochii deschişi când privesc la poezie.

E firescul, teama că nu găsesc cuvinte potrivite, pana

care uneşte pământul de flori şi cerul din spatele lor.

Mă curg ape şi am uitat să pun stavilă ochilor dinlăuntr

”Ziua mondială a poeziei este sărbătorită anual la 21 martie, obiectivul său principal fiind acela de a încuraja o revenire la tradiția orală, de a susține recitalurile de poezie, pentru a restabili un dialog între poezie și celelalte arte, precum te

Vă sărut
cu buzele mele murdare
pe frunte, pe mâini, pe picioare,
pe răni,
pe lanţuri, zăbrele,
pe sufletele prefăcute în stele,
şi vă mulţumesc
cu răsăritul, cu amurgul,
cu muntele, cu marea,
pentru sângele,
lacrimile, puroiul,
sudoarea
cu care aţi udat
Grădi

Temeri

În nestingherita libertate

a nisipului alb,

caut contopiri repetabile

cu clepsidra învechită

de zăbave neadmise,

lasă-mă, egală în drepturi

cu tine şi nu-mi înregistra

opririle fără temei!

Închide ochii şi ai milă

de vremea mea cea rămasă

în pumnul de n

POEZIA, NOBILA DOAMNĂ ...

Motto : Poezia este cântecul din sufletul meu, mâna intinsă ce mă susţine la greu - Maria-Ileana Tănase

Poezia, nobila doamnă, făr' de anotimp,
G. Călinescu spune că vârsta,-i matură,
dincolo de motivaţie, inspiraţie sau t

Ochii tăi

Pe mine însumi m-am pierdut

Negând această dependență,

De cerul (dulce penitență),

Din cupa ochilor băut.

Și beat de-atâta căutare

M-am regăsit într-un sărut,

Din briza genelor căzut,

Când ai trecut în carul mare.

Și m-am trezit că-s curcubeu

Când f

Clipele se plimbă pe marginea patului, dormi,
îţi foşnesc aripi pe la urechi,
mesteci dragostea copiilor pe buze
şi ei se leagănă-n somn.

Privesc totul cu o mărinimie sfioasă,
mă traversează apele bucuriei,
pietrele din ele şlefuite până la frumos
se

Au trecut cliupe, zile, săptămâni şi mulţi ani,

Clipe care au vindecat cu greu multe răni,

E noapte pe care noi mereu am iubit-o mult,

Acum, doar şoapta ta dragă vreau să ascult.

Nimic, niciodată de la viaţă nu am râvnit,

Multe zile, săptămâni, ani eu te

E primăvară iar, e primăvară!
Ieşiţi, prieteni din a iernii seară,
Vă bucuraţi de soarele de-afară,
Cu-a’sale raze ce vă înfioară!

E primăvară, suflete frumoase!
Deschideţi, dar, ferestrele la case,
Priviţi la florile ce vă privesc sfioase,
Scăpa-veţi

Inimă, dacă se poate,

Înc-o zi, două mai bate!

Eu aș vrea și câțiva ani,

Că doar n-o faci pentru bani!

O faci numai pentru mine,

Știi că eu te-am ținut bine!

Te-am învățat să iubești

Și-acum tu mă părăsești?!

,,Haide, inimă bătrână”,

Ține-mă iar strâns de m

De ce când vin la Tine, Tată, în biserică,

toate gândurile lumeşti mă năpădesc?

De ce mă vorbesc în jur cu

privirea să mă cunosc cu oamenii?

De ce îmi arăt creştinătatea

doar când mă lovesc?

De ce mă plimb în sus şi în jos, mereu, de la intrare

la alta

Primăvara se arată timidă peste Bărăganul devastat de zăpezile de iarnă care abia și-au pierdut urmele în întinderea nesfârșită de pământ reavăn. Din loc în loc fire naive de iarbă se înalță vesele, se alintă sub razele blânde ale soarelui , iar el  

Ce-ar fi dacă ar dispărea cuvintele? Cum ne-am descurca sau ”ne-am mai descurca?” Am mai putea comunica? Răspunsul cred că este evident - DA, bineînțeles! Cineva spunea -
”comunicarea nonverbală, reprezintă peste 90% din toată comunicarea!”, din puct