Blog

Iubirea înmugureşte
(GV)

Iubirea în mugureşte crucea,
când cai albaştri în costum,
ne-au tropotit în vis
atuncea,
doar poezii,
scrise postum.

N-au bănuit că dorul moare,
nu i-a durut nicicând un dor,
acum nimic, nu îi mai doare,
îşi dorm în drum,
copit

Nimic din ceea ce se spune
nu-i pregătit să întâmpine lăcustele ce toacă întinderea,
tu ştii ce se întâmplă în verile arse pe rug,
cum intră prin tine arşiţa de nu mai poţi sta locului
şi că tot acest tăvălug este o stare de fapt
ce nu moare îndrăgos

Scrisoarea a-XXXIV-a 

Scrisoarea a XXXII-a 
(GV)

Mi-e teamă că nu voi avea timp să îţi pun vreo întrebare năroadă în albul iernii care începe să ne strângă. Mergi înainte, îndemnul meu nu este risipă, mergi pentru că îmi este teamă că nicio melodie nu este îndeajuns de l

Cu mare drag mi-amintesc
De plaiul sfânt părintesc,

Cu valea verde din sat

Unde-o junețe-am lăsat.

În Bologa sus pe deal –

 Un simbol pentru Ardeal,

E cetatea lui Mircea

Care mi-a umbrit fruntea.

Mulți dușmani necreștinați,

Ce-au dat iama în Carpați,

Aurul

De dincolo de timp, o mare de râu prins între cer

şi pământ, noapte, ca un tot şi ţărm avea uscatul

de ape şi eu stăteam întins pe o luntre fără luntraşi.

Ceva, cineva în zgomote, gălăgie de voci şi braţe, mă aruncă

în larg. Departe, printre pleoape că

Nu se întâmplă nimic
fără să iubeşti limba îndrăgostită de cuvinte
încă de la naşterea lumii.

Mai frumoase decât purtătoare de lumină
parfumate precum florile raiului
sub un alt soare cu plete de aur.

Toate lucrurile rămân sub un semn,
timpul se mu

Şi dacă-aş fi 
(GV)

Şi dacă-aş fi un dor legat, 
din dor, ţi-aş dărui, lumină, 
n-ar fi aici, n-ar fi plecat, 
aş fi curat, dar fără vină. 

Aş fi o sărbătoare-n flori, 
un gând, trăire, poate lacrimi, 
un suflet adunat comori, 
dezamăgiri, sau poate patimi. 

A

Nori adunaţi de pretutindeni

Acoperă nemărginirea

Chiar şi aleea vieţii mele

Pe care tot păşesc spre nemurirea

Acelor clipe ce scoboară

Din lumea nostră pământeană

Şi căutând parcă în doară

Să mai aline câte-o rană.

Stropii cei reci vin tot năvală

Chemând a t

Te iubesc ca un frumos nebun

şi nu mă sfiesc nicicând s-o spun

eşti oaza mea de adevărată fericire

sufletul drag, fântâna plină de iubire

Te iubesc în fiecare vis fenomenal

când dorul mă duce până în astral

cerului mă rog  fierbinte-n fiecare seară

în viaţ

În nisipuri de clepsidră

Curg oceanele de vieţi,

Numai timpul ca o hidră

Duce traiul prin scaieţi!

Trec  fantasme-n umbra nopţii

Şi tresar printre ciulini,

Plâng în raza dimineţii

Vise ce-au dormit prin spini.

În furtunile din ceruri

Stelele se nasc şi mor,

   trăiesc…

trăiesc

între o ştire şi alta

printre mese şi scaune

într-o pliantă

în care viaţa se desface

şi se strânge

pe o planetă în derivă…

trăiesc

printre generaţiile

care iau moartea

 cu iarbă bună

şi iarbă rea

trăiesc

într-un glob de sticlă

în care un ochi

Scrisoarea a-XIX-a 

Aş fi vrut să fiu acolo, în liniştea din ochii tăi şi în rostirea cuvintelor curate, în cerul amplu, de soare în văpăi, în dorinţa veşnică de a nu gusta absenţa ta, care îmi sfarmă între dinţi fiecare secundă. Aş fi vrut să îţi fiu

Sunt zile ...

Sunt zile în care vrei să te speli,
de păcate,
doruri plânse în petale,
ca fiinţa, vorba-ţi să n-audă,
licoarea,
sticlă neîncepută.

Sunt zile în care vrei să te speli,
de dealuri, depărtări
sihastre,
cuvinte, sau tăceri ... ce ştii,
de v

Se-ntind clipele în faţa mea ca pe o tablă de şah.

Păreau în criză de timp ieri când au sărit

ca un râu din maşina de spălat a trecutului.

Curgeau, îmi umpleau timpul.

Am oprit curentul, le-am pus furtun de evacuare

pe un canal cu amintiri murdare, să