Luna s-a culcat în lămâiul din faţă,
mă furişez pe prispa casei,
glasul nopţii se aşază-n poeme
pe fiecare pagină.
Nimic din ce am scris nu se şterge,
aripile drumeţilor se frâng,
măduva nopţii îngheaţă-n cuvinte.
Dimineaţa se păstrează în rouă
umbra ta se
Comentarii
Oare am postat-o unde trebuie?
Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!
Vă mulțumesc.
Sănătate!