Întinde mâna
culege-mi sângele
cum culegi grâul
împrăştie-l
la răsărit şi la apus
să se înalţe, să coboare
cum respiră valul
să înveţe
desfăşurarea în fuioare de lumină
să coboare-n maci
şi să surâdă
în surâs,
cunoaşterea-i deplină
lasă-l să curgă
liber pe cărări
distihuri
eu nu mai sunt pornit pe fapte mari
un mugur în pădurea de stejari
ce-și tremură în răsărit tulpina
prin care trece veselă lumina
nu-s plin de nicio grea-nțelepciune
ard ca o flacără într-un tăciune
nu mă întrebați de nicio moarte
căci ea sărm
Viaţa ta nu există. Cândva îţi vei aminti
aceste alungări peste pragurile anului.
Umbre pubere şi antinomiile în care te pierzi
ca un animal blând, lovit de lumină.
Pe cărări aceleaşi galaxii de frunze
murmură imnuri în timpanele destinului.
Viaţa ta nu ex
Luptându-se
cu o durere pustie,
capul începu să-i zumzăie
şi inima
îi bătea puternic.
Se simţea
ca o mumie sculată din morţi
şi cu un nod în stomac,
privea viaţa.
Îl lăsase cu cicatrici adânci.
Ce scoală-a vieţii la învăţat atât!
Să-i dăm obol, vorbele să-i credem.
Minciunii să dai sens aşa de scump?
Din milă nu mai ştim să pierdem!
El e actorul coltului de stradă,
Avarul cel bogat la bal mascat!
Instinctul l-a-nvățat să vadă
Ce slabi suntem
Am prins un fluture. Și eu,
Pentru acesta-s Dumnezeu.
Pot să-l strivesc sau să-l las viu
Înger sau demon pot să-i fiu!
Și totuși știu...
- De-aș face rău, ce Domn aș fi?
Le-ar fi doar teamă! M-ar iubi?
Să zboare liber l-am lăsat.
Din gânduri umbra mi-a plec
În lumina cărei stele
smuls din întunericul bântuit de fantome,
rupt de vise,
voi primi semnul dimineţii pe buze?
Sunt mai uşor cu un gând
şi cred că de la femeie mă doare
urma rămasă de la iubire
ca o întrebare fără răspuns.
Tăcerea
topită în singurăt
Când nu voi fi cu tine…
. Atunci când nu voi fi cu tine,
Să ştii că mi-am lasat parfumul
Pe florile de iasomie.
Zorelelor le-am dat canon
Să-ţi spună: bună dimineaţa;
Dar peste zi te-or însoţi
Frumoşii noştri trandafiri.
Şi mi-am lăsat sărutul meu,
Pe macii i
lirism baladesc
timpul meu de ametist
cade-n alăute trist,
beau culori din orga mea
în grădini de peruzea
și aștept liniști stelare
prin parcuri cu felinare.
lung vibrează peste parc
ca un răsărit de arc
clopot dulce tot sunând
peste sufletu–mi plăpând,
mi s-a
Constantin şi Constantina rămân în onomastică românească atât ca prenume, dar şi un nume de familie, foarte des întâlnite.
Constantin este atestat încă din secolul al IV-lea, prin numele marelui împărat cu acelaşi nume, devenit ulterior sfânt. Numele
Unul din cele mai răspândite prenume feminine din onomastică românească şi universală, Elena urmează ca număr de întrebuinţări numelui de Maria. Este un nume străvechi grecesc - „Elene”, care în limba latină era scris „Helena”. Cercetătorii s-au opr
Azi, moțata a scos pui,
Unul gri, restul gălbui;
Să nu-i găsească vreo gripă,
Îi ascunde sub aripă.
Lecţia ,,Firul de iarbă”,
E de fapt o dulce zarvă;
Şi la ,,Râmă”-i joc aprins...
Uite, pe cel gri l-a prins
Coțofana cea șireată,
Ce-a pândit de pe poi
Noi urcăm pe trepte
unde înaltele coloane sprijină neclintite
marginile cerului
apropiind orizontul.
Smintită o adiere sub ploi
Vântură florile teiului mirositor
peste livezi deasupra luncilor înspicate.
Din piatra zidită, piatră înălţând
plină în trup
Luna se coboară-n râu,
Se aşterne pe ogor,
Luminează ca un brâu
Peste verdele covor.
Liniştea o ţine-n frâu,
Umbra şi-o ascunde-n nor,
Luna se coboară-n râu,
Se aşterne pe ogor.
Aură-n lanul cu grâu
Lunecă în zbor uşor,
Lumina-i curge pârâu
Peste dansul mac
Raza de lumină s-aşterne peste gânduri,
Când noaptea-n strai divin s-afundă în uitare,
Piere precum norul ce doarme fără vânturi,
Se-nchină către stele, s-opreşti, apoi moare.
În ritual divin îndeamnă către pace,
Ca somnul de nesomn în pleoape se stre
Dintr-un început
se numește piatră lovirea adâncă
a cuvântului în furca ploii
se numește piatră
felia de țărm dăltuită
de fulger la întretăierea cuvintelor
În oraşul de piatră am adus un ac de pământ
un pește şi un pom
toate acestea în locul cuvi
Lângă înaltele piscuri albe
zboară-n ochiul albastru
respirând ozonul dimineţii,
aşteptând între păduri
fără arbori,
de se naşte un izvor în inimă
grăbit
unde soseşte marea lumină
a cuvântului copt.
Toţi care înţelesul îl ştiu
îi simt
neştiindu-l.
Visul se
Academia de Studii Economice din București, abreviat A.S.E. București, este o instituție de învățământ superior de stat, fondată în anul 1913. Sediul A.S.E. se află în Palatul Academiei Comerciale, situat în Piaţa Romană. Academia de Studii…
Citeste mai mult…Cerul este senin dar este ger în curte, Ninge dar vântul începe ceva să caute,Flori de chiciură pe a copacilor ramuri,Dar și flori înghețate acum pe geamuri. De ieri multă zăpadă a început să cadă,Fulgi de zăpadă aleargă tare pe stradă,Văd iar…
Citeste mai mult…Astăzi am mers prin zăpadă fericită,Vântul printre ramuri răgușit iar caută,Orașul cu o maramă albă s-a îmbrăcat,Printre fulgii argintii mereui am umblat. Așa este Brăila când ninge foarte tare, Crengile în copacii goi triști trosnesc,Sunt copil…
Citeste mai mult…Iarna pe drum iar veselă bine petrece, Lângă foc este foarte bine și în odaie,Întunericul nopții este acum mai rece Vântul prin zăpadă mai supărat trece. Cade din calendar astăzi o altă foaie, Mai așez un pulover gros iar pe mine, Când focul arde…
Citeste mai mult…
-->
Comentarii
Oare am postat-o unde trebuie?
Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!
Vă mulțumesc.
Sănătate!