Blog

Cap.20

.

Rezumat cap.19

George Apostol se apucă de amenajarea interiorului noii construcții, începând cu prelucrarea lemnului. Gândise placarea pereților cu profile din lemn, îmbinate nut și feder, lucru anevoios de realizat cu dotarea precară pe care o

Adun prea multă răutate... 
O iau dintre oameni
și mi-o ascund
în străfunduri de suflet.
Vântul mi-o alungă,
dar ea, asemeni unui bumerang,
ajunge să mă lovească în față.
Rugul cuvintelor curate
încă nu s-a mistuit,
dar suflul răutății îmi face iar cu ochiul.

Cățelușa Lola

Cățelușa noastră Lola,
care nu bea coca cola,
e frumoasă și cuminte
sufletul ei nu te minte!

Cu blănița de mătasă
Lola e foarte haioasă,
țopăie și sare-ntruna
latră când răsare luna!

Pe toți ne prinde în horă
pe cei micuți îi adoră,
e ghe

Sfântul grai românesc

Sfântul nostru grai românesc
plămădit din pâine dulce,
este vorba ce-o rostesc
toți urmașii lui Neculce.

Limba noastră literară
de voi poeți preaslăvită
este dulce sau amară,
când, cu lacrimi e rostită.

În vatră de sat cântată
pe l

De un timp desenez sacrificii,
Adieri de vânt
Care se strecoară prin rănile spațiului
Și seacă sufletul pământului.

Desenez o mână de femeie
Care atârnă palidă și fără vlagă
Peste rama unui tablou închipuit.
Desenez Cleopatre, Madone,
Borgii, Semira

TREC ORELE
(Corneliu Neagu, 19.08.2019)

Trec orele grăbite prin acele de ceas,
minutele agile prind orele din urmă,
secunda între ace, rămasă fără glas,
adună speriată o clipă ce se curmă.
Se simte neuitarea, ajunsă din trecut
cu vântul care-aduce,

M-am născut unde ai vrut tu Doamne,
mi-ai dat spiritul, darul tău cel mai de preț,
cu el îmi croiesc destinul și-mi aleg destinația,
depășind toate barierele timpului și spațiului.
Umilită de viață, iubirea își caută drumul,
neștiind unde-i este gar

de obicei, trăiesc fără ochii pe ceas

mă mulțumesc să privesc din când în când Soarele

am împărțit cerul în două

încercând să despart diminețile de amezi și de nopți

de constelații

să-mi fac o idee despre timp

în rest n-am nicio legătură cu acesta

el își v

− Tovarășa profesoară, ce este... gravitația?

− Gravitația, Vasilică, este atracția reciprocă a două corpuri.

− Ne cunoaștem din vedere, câte clipe efemere...

− Ce bâigui tu, acolo, Vasilică?

− Aaa, nimic tovarășa profesoară, da’ n-ați ascultat melodia l

Am deschis ochii trupului
când razele dimineții mi-au luminat fereastra,
dar ochii sufletului nu i-am închis nicicând.
Am deschis ochii trupului
și mi-am frecat pleoapele cu palma
ca să-mi dau seama că ziua nu e doar un vis
din care nu mai ies.
Lumina m-a c

Pădure, draga mea pădure, mi-ai îndulcit copilăria

Cu fragi, afine și cu mure, care îmi umpleau pălăria,

Cu ciripit de păsărele, în ramul verde și umbros

Și veverițele rebele, umblând în sus, apoi în jos

În căutarea de alune și ghindă rumenă gustoasă,

El

Fără bani, n-ai… fani

Marea este liniștită,

Doar Costel e agitat

Și nisipu-i ca o plită…

– Of, cardul iar mi-a expirat!

Șerpoaice… expirate

Umbra s-a-ntețit cu blonde,

Doar mămăițele-s la soare

Și zâmbesc ca anaconde

Când se-aruncă goale-n mare.

Cuceriri n

glasul unui vers 
la malul mării, 
spre a liniști depărtările... 
împresurat de orga de fulgere, 
priveghi la 
renașterea sufletului. 

neînflorit, 
copacul vorbește prin 
străluciri de stele
un bob zăbavă 
pentru a-ntoarce spre înțelepciune 
gânduri

Nici nu ştii cât dor

cuvintele tale

din prea puţinul

pe care-l avem

în lumea cu drumuri

deschise

spre zborul pescăruşilor

primăvara este acolo...

printre fulgii ce cad

în albul zilei

mergem pe valul vieţii

unde furtunile dispar

bucuriile ne învelesc

în file de p

M-am pricopsit cu mine-n suflet
când stelele și-au spus povestea...
Știu doar că ultimul răsuflet
spre cer de-azur mi-a duce vestea.
M-am pricopsit cu mine-n minte.
Îmi sunt și ajutor și pază!
Doar de la Domnul am cuvinte
ce mă conduc, ce mă țin trează.
M-am

Eu n-aveam curaj să-ți spun dar sufletul
meu îi șoptea timid la ureche sufletului
tău despre povestea nopților cu cerul
înstelat și din mijlocul lor regina
Lună plină privea îngăduitor mirându-se
de ce le țin de urât în loc să dorm și să
visez cu ochii

Nu rupeți ”Floarea de colț”
(Do not touch ”Edelweiss”)

Edelweiss(pseudonim literar)

E atât de fragilă încât să o atingi
Cu păcatul iubirii, tulpina i-o frângi,
E micuță, ascunsă și neînsemnată
Doar stânca aridă este lumea ei toată.

Aproape de soare, înc

Maria

Sofia DoinaGavrilă

Numele tău îl murmură marinari
când încercaţi pe mare se avântă,
mamele îl pun seara în rugăciuni,
copiii de boală prin rugă-i descântă.

Când sufletul femeii în dezamăgire
caută sprijin în cer, genunchi-i pleacă,
tu prin bunăta