Blog

Tânjind în fiecare sfârşit

după un început

peste nisipul zilelor,

încet,

un rug

îmi arde... târziul clipelor.

S-a strigat bila cu numărul 29…

Am bifat şi-nfrigurat

aştept să apară 30; iată-l

apare… , dar, stupoare,

altcineva se ridică în sală

şi strigă: BINGO!

Linişte… s-a lăsat linişte.

Nu-mi rămâne decât s-aştept

să-nceapă un nou joc. Şi asta –

până când n-o să m

În miezul de foc

al luminilor tale,

cu mâinile întinse

a chemare... timpul –

se scurge din cuvânt.

Oricât m-aş căţăra pe gândul tău
niciun semn advers,
totuşi mă apasă teama,
îmi dau drumu'-n inimă
şi în genunchi te rog,
să te caţeri tu pe gândul meu
e mai scorţos
şi nu alunecă.

Pe strigătul luminii,

sub urma ce te duce

în viscole de trup,

mi-ai prăvălit

pe liniştea de gând

al vieţii rug.

Urcat înspre rugă sau blestem,

silindu-mă să mor,

deşi mai sunt,

pe timpul meu uitat

tăcerea plecării

însângerând un zbor,

în liniştea de gând

răscumpărând păcatul tuturor

din oase de-ntuneric.

…

În depărtarea dintre gânduri

câte clipe

respirăm...

Peste nisipul clipelor de-acum,

pe timpul

ce-mi repetă păcatele-n oglinzi –

sărutul depărtării

pe buzele de ceară-i,

neiertătorul zbucium

al clipei de povară.

Lumini de gând

îmi năruie chipul

pe drumuri

de cuvinte...

fără vamă.

Sub pasul

uşor  al miezului de noapte,

din marea-nvolburată a vieţii,

aud nisipul clipei,

alunecându-mi pe liniştea de gând,

... cum se zbate.

Între tăceri

e pândă de uitare,

pierzându-mă uşor

în timpul ce cade

dincoace de rouă,

pe-un rug

ce-mi arde

clipele târzii,

urcând

în stâlpi de lună...

ghimpi de măcieş

fructe pângărite
sub lacrimi de lotus

stele nebănuite
ascunse-n clăi de fân trecut

şi miros de struguri chinuiţi în teasc

toate
vestind
întoarcerea toamnei

Am citit într-o carte

despre (a)FACEREA LUMII

şi-am descoperit

secretul existenţei.

Vis spulberat

în oglinzi fărâmate

de sorţi şi destine,

adunate-n viaţă

printr-un fir de lumină,

din feeria trăirii,

aprinsă-n caldarâmul unui drum

uitat de speranţă,

pe-o hartă hulită

cândva... nestemată preţuită

şi stropită cu sânge albastru

de copilă,

izbit

Ca să pot vedea lumea,

m-am cocoţat în cer

să o pot privi.

Nu mi-a plăcut.

M-am întors

Printre figurile scânteietoare

fără sens,

într-o lume

lipsită de semnificaţie...

O pasare  ciuguleste ultimele boabe de grau uitate pe camp .

E ostenita . Din cand in cand priveste spre cer. E inorat si vanat spre apus . De acolo vine toamna . De acolo va veni si iarna . …

Va supravietui inspre primavara viitoare ?

 Ea nu gandeste v

toamna

toamna se despletește peste visele noastre,

culorile arămii ne desfată ochii lacomi de frumos,

sufletul intră-n eclipsă totală,

cocorii pleacă din țară pe jos…

adu-ne ,doamne, roadă bogată,

adu-ne visele împlinite,

din ulcioare fă chipuri de fată,

fe

Stau în unghiurile luminii
unde spiritul capătă trup
şi-n viaţă se zideşte pe sine.

Nu-i cer altceva
decât liniştea în care-mi caut
marginile încrederii rupte

şi singur
prin încercările aspre,
să răzbat ca o pasăre
norul furtunii,

să pot privi flacăra
c