pe tărâmuri fără constrângeri
voind să-mi vindec realitatea de-aici
tot uitându-mă în urmă
unde alergau sfidătorii
invidioşii
aroganţii
m-a rănit tristeţea
şi neputinţa de a face în jur
grădini cu nemuritoare
am emigrat de-atâtea ori
întinzând mâinle de-nconj
Comentarii
Oare am postat-o unde trebuie?
Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!
Vă mulțumesc.
Sănătate!