Blog

Ridic privirea
şi cu ochii plini
îţi pipăi aerul de femeie
mistuită de durere şi bucurie
cu pruncul sfânt în braţe.

Steaua luminoasă s-a oprit,
craii privesc minunea,
i se închină cu daruri
şi pleacă mulţumiţi la răsărit.

Dumnezeirea s-a întrupat în o

COLIND

Ia sculaţi, boieri, sculaţiu,

Că vă vin colindătorii,

Noaptea pe la cântători

Nu vă vin cu nici un rău,

Cu vestea lui Dumnezeu,

Dumnezeu e mititelu,

Mititel şi-nfăşăţelu,

Faşa-i dalbă de mătase

Împletintă-n cinci şi şasă,

Scufiuţa-i de bumbacu,

Bătută î

Ionică priveşte pe geamul îngheţat cum ninsoarea se aşterne din ce în ce mai groasă în faţa casei. Se gândeşte cum va ieşi mama dimineaţă să plece la muncă. Vin sărbătorile şi are acum multă treabă. Multe doamne care au slujbe importante o cheamă să

Eu n-am să fac o poezie, am să scriu un fel de proză; e prea târziu să caut rime, e prea târziu să mai fac versuri; ale lumii înțelesuri sunt prea greu de prins în versuri. Eu sunt doar un expozeu, bun de pus în vreun muzeu ca să vadă lumea care, cal

Portocali şi privighetori, hîrtie extrafină made in Michinokuri pentru scrisorele de amor şi poezele tanka, magnolii, lespezi de Khondalit, gresii de Kliwa, havuzuri de marmură, sculpturi de Praxiteles, „nuduri de Rubens pe coperţi de jurnale absurde

Mereu ni se aştern drumuri galbene

gri sau violete

Crăciunul surprinde în alb

născut în naşterea omenirii

intenţii aruncate

pe pământ cu rădăcini

Îţi aud mâinile
cum pipăie conturul viselor
şi le aşază pe rafturi în stele
care încă n-au răsărit.

Se aude cum închizi uşa,
cari după tine geamantane,
cu toate înfrângerile de până acum.
Cum te apropii se scutură ninsorile,
dimineţile albe de aştept

colindă

să colind

cu inima mea,

făcută sorcovă

din flori de cuvinte,

ca un crez,

să vă urez,

acum pe ger

şi pe zăpadă,

cu braţele-mi spadă,

făcute cer,

LINIŞTE ALBĂ,

cu steluţe

bătute-n salbă,

ave, ave, la mulţi ani,

sânul plin de gologani,

la masă

să aveţi parte

de b

E timpul, când pruncii în ceruri se nasc.
Scântei de lumină aleargă rebele,
Ascunse-n minunea din ramul de vâsc.
Din plete de îngeri se scutură stele.

E timpul să fim iertători și mai buni.
Cu suflet plecat și cu gânduri curate,
Trimitem spre îngeri, î

Sunt fila albă
aşernută
sub paşii tăi
de cuvinte.

Tăcerile tale
nopţi negre de
aşteptare.

Ţi-aştept trecerea
cum timpul
transformarea
pietrei
în nisip.

Uneori
sărăcită de vre-o
speranţă
mă trezesc
dimineaţa
filă albă.

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Elisabeta Branoiu

ascult cum suna a gol 

la fereastra casei 

belşugul tristeţii

adunat în pocnet de bici

trosnind

gânduri  zâmbate

 şi arse mocnit

pe vatra cuptorului încins

pentru sărbătoare  

Stimată doamnă este târziu şi este început de iarnă, iar frunzele îngălbenite au plâns stingher de dorul ploii. Şi mi-aş dori să-ţi scriu poeme, nimicitoare, cu poveşti, să te-ncălzească în simţire, iar tulburarea dacă-ţi vine, cu preţul miraculoasel

Azi e ziua mea. Încep pregătirile să-mi refuz oaspeţii… dau drumul la câini, de fapt numai lui Missy, Visla mea de vânătoare, dar e suficient… când hămăie sperie tot cartierul. Închid poarta cu cheia fiindcă… poate s-o fure oricine pe Missy. Ar fi su

te simt împrăștiind parfum

te simt împrăștiind parfum,

vânzând bezele în alcov,

ți-am desenat chipul în mov,

și nu te văd decât prin fum.

erai atâta de cuminte

de mi te-am pus, femeie,-n cânt,

erai un viscol  de cuvinte,

erai și soare, dar și vânt.

vor t

Revoluţie, act istoric contemporan
Cine ne e azi cel mai mare duşman?
Prin noianul timpului după atâţia ani
Noi!, ce-avem strămoşii noştri daco-romani.
Mulţi români au luptat pentru libertate
Şi-au murit ori au rămas invalizi, din păcate.
Căci au ieş

de Elisabeta Branoiu

Moșul să vă aducă tot ce doriți !
(iubire,sănătate,,prosperitate și multe alte bucurii).
Vă urez tuturor un Crăciun fericit!
LA MULȚI ANI !