Din copilărie te acaparează caruselul cu multe scaune zburătoare. Nu există nicio jucărie mai impunătoare decât caruselul. Dacă te urci pe el, nu vei uita niciodată că este prima încercare de zbor peste lume, peste tine, atunci te întâlneşti cu imagi
Toate postările (21597)
Filtrează după
PICHETUL DE GRĂNICERI
- La ieşirea din Coronini spre sud-est, pe drumul ce merge spre Orşova, a fost cândva pichetul de grăniceri. Paznic de nădejde a graniţei cu vecinii noştri sârbi, ochi magic al statului nostru în zona de sud vest. Aici erau cart
Doctore, tu ştii. Crezi că - mi poţi răspunde?
Toamna tristă-a vieţii, unde se-ascunde?
Sub a câta coastă doare ne-ntrerupt?
Care este semnul, toamnei, la-nceput?
Care parte-ntâi , brusc se şubrezeşte?
Care gând plângând, în vis îngrozeşte?
Care dor
„
Moşii de vară - Datini şi credinţe
Astăzi, Sâmbăta Rusaliilor, numit şi "Moşii de vară”,este unul dintre cele mai importante momente ale cultului morţilor. Pe lângă slujba şi milostenia ce trebuia dăruită săracilor in satul meu, cand eram copil, se
Simt o dragoste imensă, arzătoare
Care mă face adesea să oftez
În fiecare noapte vesel navighez
Pe o rază de lumină călăuzitoare
Călătoresc frecvent în altă dimensiune
Un spaţiu magic, feeric ca-n poveste
Unde-i fericire, de feţe triste, loc nu este
Şi t
Pe 9 Mai 1877, România şi-a proclamat Independenţa. Niciun stat nu a recunoscut, într-o primă fază Independenţa României faţă de Imperiul Otoman. Armata Romană a fost elementul de bază atunci, în 1877, ca, de altfel, în toate momentele importante ale
sursa: crestinortodox.ro
[...]
Alte zile de pomenire a morţilor
În credinţă populară s-au statornicit în timpul mai nou - îndeosebi în Biserica românească şi în cea rusească - şi alte zile decât sâmbătă, din care unele cu dată fixă, altele cu data varia
sursa: crestinortodox.ro
Biserica Ortodoxă a consacrat sâmbăta, că zi de pomenire a morţilor. Două dintre sâmbetele din cursul anului bisericesc sunt dedicate în chip special pomenirii generale a morţilor: Sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de
Drag Poet, iubit Părinte!
Parcă nici n-ai fi plecat…
Am rămas cum ne-ai lăsat
Cu speranţe ne-mplinite.
Părinte drag, Poet iubit!...
Lângă Dumnezeu să-mi stai
În poarta sfântă de la Rai;
Căci ai muncit şi ai tot trudit,
Mărire ve
Slavă Ţie Cerule, că ne-ai trimis Tainele ascunse ale Înţelepciunii autentice a Voii Sale şi a purtării Sale de grijă prin MESAJUL văzut şi auzit. Ba mai mult, prin Sfânt Legământul Tău reînoit cu Poporul Tău Ales, prin credinţa, că ne-ai făgăduit mâ
OMULE!
Te crezi singur pe pământul ăsta? Crezi că numai tu ai gânduri şi probleme?
Nu domnule! Daca tu ai o tolbă de gânduri alţii au mai multe. Tu ai o casă? Da.
Atunci ai o grijă mai puţin şi acest gând nu te mai frământă. Alţii n-au casa lor şi di
Ca valul răvăşind nisipu-ascuns în prund.
Prin frunze obosite caut în gând cărarea,
Când ochii tăi miraţi aşteptă să răspund.
Povestea despre toamnă re-nvie amintiri,
Despre "A fost odată" şi rostul lu
Oare chiar merit eu să fiu iubit ?
Sţiu cât de mult în viaţă- ai suferit
Iubirea ta e foarte sinceră, divină
Mi-ai prefăcut din iad viaţa-n grădină
Tu eşti acolo mai presus de zâna florilor
Te privesc necontenit cuprins de dor
Nu îndrăznesc nici în gând
Un angrenaj
se porneşte în univers
şi nimeni nu ştie
cum se mişcă galaxiile
doar Tatăl
întrupat în fiecare
Kali Yuga e perioada ce anunţă tragicul sfârşit
Al epocii de degradare spirituală şi morală
Când oamenii adânc pătrunşi de îndoială
Uitănd de bunul Dumnezeu decad cumplit
E plină lumea -ntreagă de desfrău şi ură
Credinţa şi iubirea de mult au dispărut
Pr
””
””Colo,lângă fântână
Stă teiul visător...
Bătrânul tei sub care
Iluzii mă-mbătau...””(Franz Schubert: TEIUL -lied-)
Ah!...Lăcaş fericit al cetaţii cereşti! Zi strălucită a veşniciei, pe care noaptea n-o întunecă niciodată, ci adevărul prea înalt o luminează neîncetat cu razele sale! Zi neschimbată de bucurie şi de odihnă, pe care nimic n-o poate turbura!
O altă zi de vară liniștită a început
Cu blândul soare ce se-ascunde după nori
Cu lacrimi de iubire și adânci fiori
Și flori de tei ce ne ating ca un sărut.
Sufletul mi-e tare răvășit, îndurerat
Tristețea ca o ploaie mă doboară
Mă biciuie şi gându-mi
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Elisabeta Branoiu
In apusul împovărat
de amurgul ce aduce
numai întuneric şi haos
rugăciunea naşte Lumina
unei dimineţi însorite.
Pe marginea timpului
se aude un scâncet de copil
venit din sân
picură lacrimi
pe cuvinte desfrunzite
de tine
dincolo de surâs
sufletul topit
amintirile sunt umbre
între răsărit şi apus
Capriciile iernii
Cerul este senin dar este ger în curte, Ninge dar vântul începe ceva să caute,Flori de chiciură pe a copacilor ramuri,Dar și flori înghețate acum pe geamuri. De ieri multă zăpadă a început să cadă,Fulgi de zăpadă aleargă tare pe stradă,Văd iar…
Citeste mai mult…
Vizualizări: 72
Ninge în Brăila
Astăzi am mers prin zăpadă fericită,Vântul printre ramuri răgușit iar caută,Orașul cu o maramă albă s-a îmbrăcat,Printre fulgii argintii mereui am umblat. Așa este Brăila când ninge foarte tare, Crengile în copacii goi triști trosnesc,Sunt copil…
Citeste mai mult…
Vizualizări: 45
Într-o iarnă
Iarna pe drum iar veselă bine petrece, Lângă foc este foarte bine și în odaie,Întunericul nopții este acum mai rece Vântul prin zăpadă mai supărat trece. Cade din calendar astăzi o altă foaie, Mai așez un pulover gros iar pe mine, Când focul arde…
Citeste mai mult…
Vizualizări: 66
Frigul
Văzduhul pare mereu mai nemărginit, Acum pe Cer stelele toate au adormit, Prin zăpadă este acum liniștea tăcerii, Vin pe stradă mereu fulgii mari ai iernii. Urlă vântul aprig deseori în depărtare,Gradina mea nu mai are nici o culoare, Peste tot…
Citeste mai mult…
Vizualizări: 49
-->
Comentarii
Oare am postat-o unde trebuie?
Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!
Vă mulțumesc.
Sănătate!