Jocuri de cuvinte – măr (1)
Geografie lingvistică
Măr
Moto: „Fruct oprit al tinereţii,/ Din tot darul primăverii/ Aş mai cere-atâta vieţii:/ Nu un măr răzleţ, ci... Mary.” ((Doamnei Mary, madrig
Toate postările (22505)
Filtrează după
Jocuri de cuvinte – ploaie
Geografie lingvistică
Ploaie
Moto: „Îmi place să merg pe ploaie pentru că nimeni nu mă poate vedea plângând.” (Rowan Atkinson)
Plângând în ploaie
pot spune sunt visător,
umblu cu nasturii descheiați,
calc pe iarbă,
inversez coordonatele planetei
să-mi găsesc locul
și totuși nu-mi înțeleg menirea,
descopăr uimit libertăți inedite
cum ar fi să zbor cu gândurile deschise ca și cum
ar crește aripi
dintr-un
Monicăi
Doamne se poate
un poem de sănătate
un poem să te ia de mână
în Limba Română
să-ți șoptească Monica
nu s-a-ntâmplat nimica
hai în orice limbă
și te plimbă
iar tu să-l tragi de litere
zicându-i: Urâtule, plimbă-te!
Costel Zăgan, tată, atât
Îmi scriu memoriile pe pereții camerei de gardă
un fel de cai verzi ce mai alerg printre două iluzii
dragostea și poezia mea cea de toate zilele scriu
și crucea-mi ia foc în spate ard și mă înalț cu fiecare
vers niciun leu nu mă stăpânește în
de la un cat la altul
acumulări de stânci și pietre
plutesc alături de marile aglomerări ale materiei tăcute,
în față imensității tăcerii stelele sunt asemeni
unor stații temporale,
ard liniștea născătoare de lumi necunoscute și efemere
multiple dimensiun
noaptea în candelă untdelemnul arde
mai vârtos decât un sărut
pe lemnul crucii,
sedimentată ca o viață în multe răspânti
iubirea caută protecție
ca și când lăsând câinii liberi
afli cine sunt adevărații stăpâni,
ungi capetele plecate cu mir
să nu vorbească
Unde-s serile de altădată
și-o fată Doamne un zefir
din lacrimi parcă înălțată
și din petalele de trandafir
Ce fată Doamne un zefir
cu pas suav de rândunică
după un veac încă mă mir
de ce era noaptea pitică
Cu pas suav de rânduni
Cyberpoeme
Ioan Muntean
o durere căzută
Ioan Muntean
o durere căzută
o frunză mică
ca o durere căzută
nu am vrut să pășesc
pe pielea ta
atât de clare și subțiri
urme tăcute ai păstrat
acum alte zeci
devin precum un etaj
înainte să ajung acasă
și tot te întâlnes
Sub ramuri ce trosnesc scheletic, într-o îmbrățișare dulce,
Trec doi iubiți, nebuni de drag, ce văd prin toamna sfâșiată,
Beteală presărată-n susur, când pleacă frunza să se culce,
Și mă găsesc în timpul lor, în amitiri refugiată.
Un vânt mi-a jefuit
Au trecut zece ani de când Johnny Răducanu nu mai este aici ci acolo unde cealaltă lume îşi are infinitul şi unde l-am putea auzi dacă am avea abilitatea şi pe deasupra ni s-ar da permite nouă, celor din mulţime, să asistăm la un cafe concert în Grăd
Jocuri de cuvinte – golf
Geografie lingvistică (pamflet)
Golf
Moto: „Golful este un joc care prelungește în mod inutil viețile unora dintre cetățenii noștri cei mai inutili." (Bob Hope)
1)Zborul o Ipostază
Cristian Ovidiu Dinica
ca într-o rată pe un drum de stele
aruncat în spatele Căii Lactee,
privesc în tăcere
scaunele acoperite de praf,
obloanele sunt pătate de ceața
ce mâzgălește hubloul cu litere
din iarna ce nu reușește să se nască
chi
ca și când tăcerea s-ar ascunde
într-un vârf de cuțit
desprinde fragmente cu Ulise legat de catarg,
cu pieptul devorat, inima suferă
urechile ascultă chemarea pe rugul
plăcerii,
încordat trupul este supus
inchiziției călătoare,
rostiri ale orelor pasagere se
Toamna asta-i zdruncinată,
Vin facturile-n ”taior”,
Mă țintesc superior,
Da nu-mi pasă,-s vaccinată!
Pofta mea e înfrânată,
Știu să fac economii,
N-am organe lăcomii…
Mă bucur că-s vaccinată!
Cu foamea nerușinată,
Am vorbit, da răspicat:
„Traiul s-a modifica
| Gândul, ce-o coti |
| pe-un drumeag pierdut, |
| tainic mă pofti, |
| și-l urmai ciufut. |
|
| Din nimic miji |
| un trecut spiral. |
| Melcul îmi vrăji |
| zborul prin dedal: |
|
| Pe asfalt, schițat, |
| un banal șotron, |
| unde-mi luai distrat |
| karma în balon. |
|
| Smuls cumva, apoi, |
| pe-un colnic gonii. |
| Fr |
fata din colțul prelung al străzii
se rătăcește în cifrele mărunte,
vântul o asaltează cu pagini de ziar,
se simte înconjurată ca si cum o ceată de maimuțe i-ar cere mângâiere,
tacticos ea își toarnă din lumina galbenă a zilei
surâzând silabelor,
cu
Altă zi de toamnă senină își ia zborul,
Multe frunze în curte s-au adunat,
Albastrul cerului este atât de curat,
Liniștea toamnei îmi ascunde dorul.
Am sufletul mai liniștit și împăcat,
Grădina tristă a schimbat iar decorul,
Printre raze se ascunde vesel
Cândva om fi sfioase umbre râvnind la izul de gutui,
Ne-om „vindeca” singurătatea cu simţăminte amărui.
Ne vom feri sub crugul zilei de rânjetul anxiogen
Al morţii, care smulge clipe din fiece ipochimen.
Vom sta la coadă la uiumuri* cu tolba plină de p
Numărul zero
Numărul zero este un număr cu soț sau este un număr fără soț?
Citeste mai mult…
Vizualizări: 21
-->
Comentarii
Oare am postat-o unde trebuie?
Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!
Vă mulțumesc.
Sănătate!