Blog

a venit Toamna somptuoasă
și peisajul s-a schimbat
plouă mult peste-a mea casă
repede și sacadat
Toamna-mi bate-n geam
Drăguța
iar eu stau și o privesc
ascultând muzica vieții
pe note ce o-nsoțesc.

astăzi e "concert" de gală
su

Pe întârziatul raft al toamnei reci

Livada s-a umplut azi de culoare.

Din pom, gutuia vrea să zboare.

Îmbrățișează-o, fără să o judeci.

Un fruct, lângă alt fruct, fac un blând popas,

Spălându-și fața cu roua din iarbă,

Se-mprietenesc cu o frunză oarbă

Și î

Vălătuci de nori plutesc

Alungați de vânturi reci,

Nordice furtuni pornesc

Turbion cu cu frunze seci;

Urcă-n valuri în văzduh

Rugile la Sfântul Duh

Iarna aspră o-mblânzesc,

Luminează și-ncălzesc;

Este tot ce îmi doresc!

Iarba moare sub zăpadă,

E-nghețată de

dintr-o cutie de chibrituri plină
a mai rămas un fund golaș -
s-au destrămat acele clipe de lumină
chibrit după chibrit... doar ani ce-s arși.

acele mituri de-o secundă-mi spun
despre vifornițe și vulturii ce zboară -
cuțite și tăișuri pentr-un

Sunt cuprins de nostalgie
Doar pe ea, eu o iubesc -
Nu... nu pot s-o ocolesc
Căci e pură poezie.

E-o Muză... cum doar ea știe
Dansând vals Dumnezeiesc -
Sunt cuprins de nostalgie
Doar pe ea, eu o iubesc.

Vreu să facă gălăgie
Atât timp cât mai trăiesc -
Și fără

din mâini ce-s tremurânde
se nasc emoții de amor
simt viața ce îmi spune
ca veșnic să te-ador
sunt un olar de "seamă"
ce simțuri plămădesc
doar pentru tine doamnă
motivul... te iubesc.

din mâini ce-s tremurânde
și cuget c

Crede, iubește și iartă!

Nimic nu este alterat...

În viață e ca în artă

Gându-i mereu epurat.

Când clipa-ți e deșartă,

Fugi după-un timp aerat.

Crede, iubește și iartă!

Nimic nu este alterat.

Lumina astăzi poartă,

Spre sufletul tău curat,

Credința de pe hart

Când visele te-aruncă-n hău
tu să-ți dai seama că suspinul
ce se-nfrățește cu pelinul
n-atrage flori! Atrage rău.
Când visele te urcă-n rai
tu să te-ndrepți spre veșnicie,
căci faptele-ți vor fi solie
de pui iubire-n tot ce ai.
Când visele te scot din hău
și

Norii dansează,

Culeg castane coapte,

Toamnă târzie.

Să cânt
Fără să fiu forțat
Cu zbor de pasăre
Eliberat
De suferință
De durere
Până-n
Finala-mi clipă
De tăcere.

Să cânt cu repetiții
Adunate
În gândurile mele
Ce-s curate
Să cânt iubirea
Pentru viață
În fiecare dimineață.

Iubirea
Pentru Dumnezeu
E tot
Ce imi doresc m

UNICUL SENS

În viață, alegem, alegem de toate,
mai puțin când venim pe lume,
la fel când plecăm în eternitate,
iar pe cruce ne rămâne doar nume.

Ne credem liberi în lumea cu ziduri,
( încastrați într-un cotidian anost)
și ne trezim neputincioși, cu riduri,
d

La geamul meu plânge, în taină,

Copacul singuratic și trist.

Renunță rapid și la haină

Ignorând vântul pesimist

Ce-și plimbă pașii în arenă

Precum un îngâmfat artist.

Pe cerul gri plutește-o drenă

Ce conturează ruginiul

Apărut, fără nici o jenă.

Admir, din

Fiorii reci mă-nvăluie tacit,

Rămâne-n urmă calda vară,

Urgii de toamnă-ncep s-apară,

Nori cenușii pe cer s-au bulucit;

Zăpada primă va să cadă,

E timpul iernii să se vadă.

Vor fi și vânturi aspre-n cale,

Elice-n vârf de par s-or învârti

Și frunze veștede

Pe malul mării ne plimbăm liniștiți,

În gând se odihnește o poezie,

Se rostogolesc valurile cu trufie,

De vântul rece suntem iar izgoniți.

Privim în albumul nostru o fotografie,

De amintirile verii suntem urmăriți,

Ne îmbrățișăm, suntem mai obosiți,

Aleagă

Mama tot mamă rămâne

Zăceam, nu știu unde, într-un pat
și, mereu gândind la tine
lângă mine te-am visat.
Erai Icoană din Altar
înzestrată cu mult har !

La Domnul rugai de bine:
sănătate pentru mine;
eram bolnav și istovit;
tu cu sufletul rănit,
cum l-a

          Andrei accesează „acapela albastră” aleasă aleatoriu. Așteaptă atent, antrenat atemporal. Aplaudă, anihilând animația abstractă.

          – Alina, auzi accentul ascuns asimetric?

          – Ai albit, Andrei!

          – Ah, Alina... ambiția

Nimic întâmplător, totul pentru meditație și amintire.

Multe sunt drumurile tale, Domine..., toate imprevizbile, provocatoare. Tocmai în ”necunoscuta” drumului stă miraculosul, inefabilul...

Era o zi frumoasă de toamnă( 20 septembrie 2018), când am por

Vântul aleargă printre copaci,

Se strâng norii, încet burează,

În zori sunt mereu trează,

Am strâns multe mere în saci.

Când este frig bine te îmbraci,

Privesc cerul, știu ce urmează,

Vântul aleargă printre copaci,

Se strâng norii, încet burează.

Privim pe

Plâng ochii cerului sub nori,

Lăsând pe gene-o-nnegurare

Ori semne triste de-nserare;

Ieșind miresmele din flori

La-ntunecata-nvolburare,

Efluvii pleacă, de culori.

Trăiesc mereu cu o speranță

Oricât mi s-ar părea de greu,

Atunci când cred că Dumnezeu

Mai e

Greierii cântă timid într-o zi de octombrie,
Căldura potolită se odihnește în barometru,
S-a ascuns printre frunzele căzute septembrie
Au scăzut mai tare gradele în termometru.

Octombrie a întins covoare galbene,roșii,
Azi e foarte frig, vâjie mai tar